Greşelile din actul de guvernare pun sămânţă de confuzii şi amplifică deficitul de încredere în guverne, pe care îl vedem în numeroase state membre ale Uniunii Europene, dar şi peste ocean, a declarat, marţi, într-o dezbatere de specialitate, preşedintele Consiliului Fiscal, academicianul Daniel Dăianu (69 de ani), unul din cei mai valoroși economiști și savanți în România și pe plan intyernațional, autor a sute de lucrări de specialitate în țară și străinătate.
„Noi vorbim adesea despre ştiri false – fake news. Să nu mergem pe o pistă înşelătoare şi să credem din cauza acestor fake news lucrurile nu merg bine şi aici îşi au originea şi deciziile greşite sau decizii fără eficacitate ale guvernelor. Sunt şi multe erori mari în actul de guvernare. Greşelile din actul de guvernare pun sămânţă de confuzii şi amplifică deficitul de încredere în guvernare, pe care îl vedem în numeroase state membre ale Uniunii Europene, dar şi peste ocean. De aici derivă o mare dilemă. Acele scenarii distopice pot deveni uşor aievea… Actul de guvernare are nevoie de responsabilitate, de luciditate, de persuasiune, sinceritate şi de ieşirea din logica luptei strict pentru putere, pe care adesea o vedem. În vremuri de război ai nevoie de guvernanţă responsabilă. Atunci se verifică, într-adevăr, calitatea guvernării. În martie am spus că lupta cu pandemia este ca un război şi acest război continuă”, a afirmat Dăianu, conform Agerpres.
Acesta a adăugat că sunt state în UE, precum Olanda şi Belgia, în care, deşi există crize politice, zona administrativă funcţionează şi este foarte puternică.
„Vedem că lecţia din Belgia şi Olanda este următoarea: chiar dacă nu eşti capabil să formezi un guvern luni de zile sau chiar mai mult trebuie să ai nişte structuri birocratice solide, în sensul pozitiv, care să permită să funcţioneze. Adică treburile publice să fie ţinute într-un regim de rezolvare care să nu conducă cetăţeni la disperare. În cazul Olandei şi Belgiei, vorbim despre ţări cu instituţii puternice. Sunt şi alte ţări unde lucrurile sunt mai complicate”, a apreciat academicianul.
În viziunea preşedintelui Consiliului Fiscal, vizitele pe care şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le efectuează în fiecare stat-membru arată că Uniunea Europeană „are nevoie de o politică industrială, de o intervenţie inteligentă, fermă, pe termen lung”.
„Lucrurile merg înainte, dar situaţia nu s-a schimbat dramatic în bine. Aş spune că, din păcate, în afară de vaccinurile care sunt marea ştire a anului trecut şi care oferă şansa de a ieşi din această criză foarte mare, lucrurile devin din ce în ce mai complicate şi sunt însoţite de mult tumult politic, cam peste tot în lumea dezvoltată. Faptul că doamna preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vizitează fiecare ţară cu care se semnează acest act (Planul de Redresare şi Rezilienţă, n.r) arată starea de spirit, urgenţa, grija şi îngrijorarea. Nu numai Comisia Europeană gândeşte că Uniunea are nevoie de o politică industrială, de o intervenţie inteligentă, fermă, pe termen lung pentru a se reaşeza într-o matcă mult mai robustă. Dar vedeţi că şi vizita la Bucureşti a fost parţial umbrită de criza politică… Trăim vremuri în care marile rupturi descumpănesc actul de guvernare, societatea şi este foarte greu să te adaptezi la asemenea momente extraordinar de dificile”, a spus Daniel Dăianu.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Institutul European din România (IER) organizează, marţi, dezbaterea „Economie post-pandemie”, înscrisă în seria evenimentelor dedicate Conferinţei privind Viitorul Europei.
