O eroare din procesul legislativ i-ar putea aduce guvernatorului Mugur Isărescu închiderea dosarului de colaborator al Securității aflat pe rolul Curții de Apel București. Prin intermediul avocatului său, Isărescu a sesizat Curtea Constituțională despre faptul că o modificare de lege din 2019, care a permis reluarea verificărilor în cazul său, a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

În mod concret, modificarea respectivă a urmat traseul Camera Deputaților → Senat dar, susține Isărescu, ar fi trebuit ca lucrurile să stea invers. Pe data de 30 septembrie, Curtea Constituțională va analiza sesizarea și, în cazul în care o va admite, modificarea de lege va deveni neconstituțională, iar acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității prin care se cere constatarea calității de colaborator al lui Isărescu va fi respinsă.

O sursă din cadrul Consiliului ne-a declarat că guvernatorul ”va fi «albit» la masa verde a CCR, fără probleme”.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, senatorul ALDE Daniel Zamfir a depus la Senat o propunere legislativă care permitea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) reverificarea dosarelor pentru persoanele care anterior primiseră adeverință de necolaborare, dar pentru care instituția primește informații noi. Până atunci, acest lucru nu era posibil din punct de vedere legal.

Oficial, Zamfir și-a motivat propunerea prin intenția de a corecta ”ascunderea adevărului în ceea ce privește calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități (…) absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală și uneori chiar penală, lăsând nesancționate declarații necorespunzătoare adevărului.”

Pe de altă parte, exact în acele zile, Zamfir declanșase o ofensivă în media criticând acerb activitatea Băncii Naționale a României (BNR) și a lui Isărescu. 2019 era și anul în care expira mandatul guvernatorului.

Unul dintre primii pași în cazul oricărei propuneri legislative este verificarea competenței, decisive fiind punctele de vedere ale Consiliului Legislativ (în special) și Comisiei de Constituționalitate, în acest caz din Senat. În martie 2019, ambele au susținut că, în cazul propunerii lui Zamfir, este vorba de o lege organică și că prima cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ era condus, la acel moment, de Dragoș Iliescu (76 de ani). Acesta fusese numit în funcție în 2001, prin voturile PSD, postul fiind unul ”pe viață”. Este o instituție unde sunt plasate periodic ”sinecurile de partid”. Inclusiv Iiescu, care s-a retras din funcție în 2020, a fost înlocuit pe linie de partid de către fostul ministru al Justiției, pesedistul Florin Iordache.

Și Guvernul condus de Viorica Dăncilă a trimis un aviz pe marginea acestei modificări de legi – unul negativ, dar fără a invoca nicăieri situația camerei decizionale. Pe 3 iunie 2019, modificarea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru dezbatere, iar pe 3 iulie a trecut și de Senat cu 86 de voturi pentru, 0 respingeri și abțineri.

Modificarea a fost depusă la Secretarul general și anunțată în plenul Senatului, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității, documentul fiind apoi trimis la Președinție unde a trecut și de controlul specialiștilor de acolo. Modificarea a fost promulgată pe 26 iulie 2019 și publicată în Monitorul Oficial trei zile mai târziu, data la care a intrat în vigoare ca Legea nr. 161/2019.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.