Albinele trăiesc foarte bine în Capitală şi de aceea cred că potenţialul urban este o resursă pe care noi o pierdem, deşi mierea de Bucureşti ar putea fi chiar un brand, susţine Marian Pătraşcu, presedintele filialei Bucureşti-Ilfov din cadrul Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), care a înfiinţat Patrula Apicolă Urbană pentru recuperarea roiurilor de albine.
„Bucureştiul a avut întotdeauna apicultori şi nu puţini. Statisticile arată că în anii ’80 erau în jur de 4.800 de apicultori arondaţi la filiala Municipiului Bucureşti, cu stupinile înregistrate la primărie. Şi nu exagerez, aceşti 4.800 sunt înregistraţi în anuarelele asociaţiei, ori în acest moment numărul este cu totul altul”, a declarat Pătrașcu.
”Ar fi timpul să fie luată în serios acea Hotărâre de Consiliu General, unde albina este încadrată că face murdărie. Asociaţia noastră a fost solicitată să recupereze roiurile de albine, pentru că ele au existat întotdeauna şi în mediul urban şi noi o facem mai organizat în ultimii ani cu Patrula Apicolă Urbană. Noi am avut aproximativ 100 de intervenţii în fiecare an şi cu siguranţă acestea reprezintă cam 10% -20% din cele reale. Albina de fapt nu ştie de această Hotărâre de Consiliu şi trăieşte foarte bine în Bucureşti”, a spus Marian Pătraşcu, prezent la Târgul Naţional al Mierii, citat de Digi24.
El susţine că mierea albinelor din Bucureşti are un gust deosebit şi diferit faţă de restul mierii şi această resursă ar putea fi valorificată, ca miere de Bucureşti, aşa cum se întâmplă şi în alte capitale europene.
Marian Pătrașcu a dat şi câteva exemple din cele 100 de intervenţii de recuperare a roiurilor, unul dintre ele fiind cel de la sediul PNL, „unde erau 9 faguri plini cu miere sub balconul din Modrogan”, iar albinele aveau cuibul în pereţii groşi ai clădirii şi nu unul mic, iar un altul în zona Teatrului Naţional, unde s-au găsit peste 20 de faguri în podul unui bloc vechi.
„Cea mai mare reuşită a noastră a fost recuperarea unui roi de albine la 50 de metri de sediul poliţiei locale sector 1 – deci ele nu au deranjat pe nimeni, iar persoana care ne-a semnalat ne-a rugat să le salvăm. Şi am făcut acest lucru şi acum sunt într-un stup de sticlă la muzeul Grigore Antipa, un stup de observaţie, unde sunt mii exponate, fluturi tropicali şi albinele. Ceea ce ne bucură este că familia de albine a crescut faguri în continuare, el este în forma naturală, l-am recuperat cu craca respectivă şi fagurii se dezvoltă. Cel mai sus am văzut albine în Catedrala Mântuirii Neamului, sunt trei inele ornamentale care au spaţii mai mult decât generoase şi este mai mult decât un stup multietajat, care înconjoară catedrala. Erau familii de albine, la 50 de metri înălţime. Cum am spus albinele iubesc Bucureştiul şi este păcat că noi suntem chemaţi să le luam din raiul urban şi să le ducem în ceea ce nu greşesc când spun că ruralul a devenit iad pentru albine. Acest lucru arată că peste tot în Bucureşti este un potenţial extraordinar şi credem că şi prin activitatea pe care am realizat-o noi putem gestiona albina în Bucureşti”, a transmis Marian Pătraşcu.
