Black Sea Oil & Gas continuă cu planurile sale de a fi prima companie care va extrage gaze naturale din depozitele offshore ale României, în pofida unei taxe contestate (- Legea offshore – nr.) care a blocat alte proiecte, însă dacă taxa va rămâne în vigoare ar putea să afecteze operaţiunile viitoare ale BSOG în România, a declarat vineri directorul general Mark Beacom, transmite Reuters.
Această companie intenţionează să extragă o cantitate de gaze estimată la 10 miliarde metri cubi în ceea ce va fi un test pentru capacitatea României de a atrage investitori şi a accesa rezervele sale de gaze naturale din Marea Neagră, estimate la 200 miliarde metri cubi.
Mai mulţi producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari pentru a se pregăti să poată extragă aceste rezerve de gaze din Marea Neagră însă toţi, cu excepţia BSOG, au amânat o decizie finală de investiţii în urmă cu trei ani, când precedentul guvern de la Bucureşti a introdus o taxă suplimentară pentru proiectele offshore.
„Debutul producţiei nu este condiţionat de abrogarea legii offshore, dar va avea un impact asupra modului în care BSOG se va angaja în viitor în România. Am primit numeroase asigurări că legea va fi amendată dar încă nu am văzut o propunere de amendament propusă spre dezbatere publică. Dacă va continua să rămână în vigoare, grupul ar putea analiza şi alte măsuri pentru a încerca soluţionarea acestui dosar”, a declarat Mark Beacom pentru Reuters.
În luna februarie a acestui an, Mark Beacom declara că Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe în noiembrie extragerea gazelor naturale din proiectul românesc offshore. Vineri, Beacom a spus că este posibil ca termenul limită să sufere o uşoară amânare deoarece lucrările de construcţie la facilitatea onshore de tratare a apelor ar putea să nu fie gata până la finele anului. Beacom a mai spus că BSOG analizează posibilitatea de a se implica în proiecte din domeniul energiilor regenerabile utilizând infrastructura existentă, inclusiv parcuri fotovoltaice şi eoliene onshore precum şi un proiect pilot privind o centrală electrică offshore pe bază de hidrogen verde.
Atât producătorii de gaze cât şi organismele de reglementare din domeniul energiei şi analiştii au spus că România trebuie să facă progrese în accesarea rezervelor sale de gaze offshore, în condiţiile în care depozitele terestre de gaze se epuizează iar România trebuie să elimine cărbune în conformitate cu ţintele asumate în faţa UE.
Guvernul de la Bucureşti a anunţat că legea offshore va fi amendată în parlament în acest an. Însă aceste planuri ar putea să sufere o nouă amânare din cauza escaladării tensiunilor în coaliţia guvernamentală, care riscă acum să se rupă.
Beacom a spus că nu crede că legea offshore va rămâne în vigoare pentru multă vreme „având în vedere cererea actuală de gaze naturale, creşterea semnificativă a importurilor de gaze şi a preţurilor în România, dar şi la nivelul UE, precum şi caracterul contraproductiv al legii offshore pentru România, care asigură că nu vor fi făcute investiţii viitoare”.
Directorul general de la OMV Petrom, Christina Verchere a exprimat şi ea un punct de vedere similar. „Pe baza a ceea ce ni s-a spus, legea offshore va fi gata în acest an şi avem nevoie să fie gata în acest an”, a spus vineri Christina Verchere.
Grupul austriac OMV, prin subsidiara OMV Petrom, şi ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 – 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Zăcământul a fost descoperit în 2012, însă dezvoltarea sa a fost amânată de mai multe ori, după ce România a implementat modificări legislative considerate nefavorabile de către dezvoltatori.
O decizie finală de investiţii cu privire la proiectul de gaze Neptun din Marea Neagră ar urma să fie adoptată în primul trimestru din 2022, declara în februarie directorul de upstream de la grupul OMV, Johann Pleininger.
