Ziua Tratatului de la Trianon, prin care a fost oficializată includerea Transilvaniei în Regatul României după Primul Război Mondial, ar putea fi abrogată.
Parlamentul a decis, anul trecut, să celebreze centenarul Tratatului de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920 între Ungaria și puterile învingătoare din Primul Război Mondial, tratatul consacrând unirea Transilvaniei cu România. Prin legea adoptată în 2020, ziua de 4 iunie devenea oficial zi de sărbătoare, cu numele Ziua Tratatului de la Trianon.
Legea i-a revoltat pe parlamentarii UDMR care au reclamat că legea are ca scop să ofenseze comunitatea maghiară din România. Printr-un proiect de lege aparent inofensiv, un parlamentar al Uniunii încearcă să obțină abrogarea legii, fără ca parlamentarii celorlalte partide să-și dea seama ce votează.
Szabó Ödön a inițiat un proiect de lege care să cuprindă cele peste 80 de zile de sărbătoare legiferate până acum de către Parlamentul României, însă din acest proiect a fost omisă tocmai ziua în care era celebrată Ziua Tratatului de la Trianon.
Ziua bicicletei, în ajun de Ziua Tratatului de la Trianon
Parlamentul a adoptat, mai ales în ultimii ani, o serie de legi prin care erau instituite tot felul de sărbători, unele dintre ele ciudate, dacă nu de-a dreptul absurde. Astfel, românii ar trebui să celebreze pe 2 aprilie Ziua Prefectului, pe 3 iunie Ziua bicicletei, pe 25 septembrie Ziua dăruirii, pe 15 octombrie Ziua națională a comerțului electronic și alte asemenea nerozii, pe lângă sărbători justificate, precum cele ale minorităților naționale sau legate de evenimente din istoria României.
Așa s-a ajuns la peste 80 de zile de sărbătoare, iar șirul lor nu contește. Chiar în această săptămână, pe agenda ședinței de plen a Camerei Deputaților figurează un proiect de lege inițiat de către președintele PSD Marcel Ciolacu și liderul deputaților social-democrați Alfred Simonis, prin care ar urma ca ziua de 15 mai să fie Ziua Picturii Naționale.
În condițiile unei inflații de asemenea legi, deputatul UDMR a avut o idee aparent benignă – să comaseze toate aceste legi într-una singură care să conțină toate zilele de sărbătoare instituite de către Parlament, concomitent cu abrogarea legilor prin care au fost instituite inițial. Astfel, ar urma să fie abrogate 79 de legi ale căror prevederi să se regăsească într-un singur act normativ.
„Prin această lege vom avea posibilitatea de a urmări zilele respective în mod cronologic, începand cu luna ianuarie până la sfârșitul anului. Instituțiile statului, organizațiile societății civile vor avea astfel la dispozitie un act normativ unitar, ușor de identificat la care să se adapteze. Simplificarea legislativă este una din prerogativele importante ale Parlamentului. În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul public general, a fost elaborată prezența propunere legislativă privind declararea unor zile oficiale în România, pe care o supunem spre adoptare Parlamentului”, se spune în expunerea de motive a proiectului inițiat de către Szabó Ödön.
