Epidemiologul Octavian Jurma consideră că testele din salivă a căror utilizare a fost aprobată sâmbătă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă ar fi trebuit folosite în şcoli de mai mult timp. El susţine că depistarea unui test pozitiv într-o şcoală ar trebui să ducă la testarea întregii şcoli şi a familiilor celor care merg la respectiva unitate de învăţământ. „Astfel, şcolile ar deveni centre de prevenţie şi cu toţii am fi în siguranţă”, spune medicul.
„Ar fi fost foarte bune să le avem la debutul valului. Din februarie ne chinuim să facem guvernul să accepte aceste teste care, într-adevăr, cum aceste studii făcute de firme private au demonstrat, sunt mult mai puţin eficace decât testele RT-PCR, dar sunt folosite ca metodă de screening chiar dacă au un randament de un sfert, dacă faci de patru ori mai mult, poţi ajunge acolo. Acestea însă ar trebui să fie făcute în cadrul unei politici de prevenţie, în care un test pozitiv de salivă într-o şcoală să ducă automat la testarea integrală a şcolii şi a familiilor din jurul şcolii. Astfel, şcolile ar deveni centre de prevenţie şi cu toţii am fi în siguranţă”, a declarat medicul Octavian Jurma sâmbătă, într-o intervenţie la Digi 24.
Acesta se declară „cutremurat” de statisticile privind decesele cauzate de COVID-19 în rândul copiilor şi adolescenţilor. Jurma a arătat că în cele două luni dinaintea deschiderii anului şcolar la nivel naţional au fost două decese asociate COVID-19 la minori, iar în ultimele două săptămâni au fost înregistrate 7 decese la copii şi adolescenţi.
„Deci este absurd să continuăm cu această retorică: copiii sunt în siguranţă, copiii putem să-i lăsăm să meargă liniştiţi la şcoală fără nicio măsură de protecţie şi trebuie să începem să ne uităm la măsuri de dezastru”, a adăugat Octavian Jurma.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, sâmbătă, Hotărârea nr. 83 privind includerea testelor rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din probă de salivă în categoria stocurilor de urgenţă medicală de strictă necesitate, în scopul monitorizării permanente şi eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităţilor de învăţământ şi asigurarea fondurilor necesare achiziţionării acestora din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului.
