O anchetă penală pentru ucidere din culpă a fost deschisă în cazul morții cântărețului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian. Artistul a avut COVID-19 în urmă cu o lună, iar în momentul în care i s-a făcut rău urma un tratament de recuperare la o clinică privată, specializată în terapie hiperbară.
Tratamentele de recuperare post-Covid, inclusiv ideea de folosire a oxigenoterapiei hiperbare, au apărut în special după constatarea cazurilor de „long Covid”, spune Radu Dabija, medic pneumolog, manager al Spitalului Pneumologie Iași.
„Ca să înțelegem ce este o cameră hiperbarică trebuie să înțelegem că noi, în aerul ambiental, inspirăm un aer cu o concentrație de 20,9 la sută oxigen. Restul, până la 100 la 100, sunt alte gaze – dioxid de carbon, azot și așa mai departe. Într-o cameră hiperbarică se livrează oxigen 100% la 2 atmosfere, deci la o presiune mult mai mare. S-a dovedit că are niște beneficii pentru bolnavii care în mod obișnuit nu se pot oxigena, doar că terapiile trebuie să fie scurte. Această terapie nu substituie, până la urmă, metodele de recuperare obișnuite”, a explicat luni, la Digi24, dr. Radu Dabija.
El spune că există niște contraindicații absolute, iar la pacientul cu COVID-19, acesta trebuie în prealabil investigat. „Spre exemplu, la pacientul care a are risc de a dezvolta pneumotorax – pneumotorax înseamnă momentul în care se rupe sau se sparge sau este foarte fragilă o anumită zonă din plămâni și aerul iese în cavitatea pleurală și produce o compresie asupra plămânilor – este o complicație imediată la care ne putem gândi”, a arătat medicul Radu Dabija. „Dar totodată, felul în care bolnavul este investigat trebuie să fie foarte amănunțit, pentru că trebuie să vedem dacă are sau nu indicație. În mod cert, terapia hiperbarică trebuie recomandată de un medic, în niciun caz de către un kinetoterapeut sau de o firmă”, a subliniat Radu Dabija.
„Pacientul respectiv trebuie mai întâi scanat la computer tomograf și trebuie văzut dacă are indicații pentru terapia hiperbarică și dacă nu cumva are niște leziuni pulmonare care contraindică. Aceste leziuni pot fi inclusiv leziunile de fibroză, inclusiv bronșiectaziile, emfizemul pulmonar și chiar și sechelele Covid-19”, a explicat dr. Dabija.
Referindu-se concret la cazul lui Petrică Mîțu Stoian, medicul crede că nu se poate spune dacă decesul i-a fost accelerat sau nu de camera hiperbarică sau dacă i l-a provocat.
„Covid-19 este cunoscută ca fiind una dintre cele mai perfide patologii, care poate produce acele microembolii alveolare, la nivelul arterelor pulmonare mici, capilare. Acești bolnavi care se pierd subit deseori se pierd fie din cauza unor tulburări de ritm, fie din cauza unor embolii pulmonare brusc apărute. Chiar și la aproape doi ani, nu știm încă despre Covid foarte multe. Apar articole în fiecare zi. Aseară citeam despre această proteină spike care se pare că este motivul pentru care persoanele vârstnice sunt mai afectate, pentru că intră în interferență cu o altă enzimă care repară ADN-ul, în fine, lucrurile sunt extrem de complicate și încet-încet aflăm mai multe”, a spus Radu Dabija, managerul Spitalului de Pneumologie Iași.
Conform procurorilor, Petrică Mîțu Stoian se internase în clinca privată cu o zi înainte de deces. Acolo a urmat terapia hiperbară, dar a avut doar o ședință-test, potrivit conducerii acestei clinici. Urma ca a doua zi să înceapă terapia propriu-zisă cu 15 ședințe de oxigenoterapie hiperbară. Artistului i s-a făcut însă rău, a tușit cu sânge, motiv pentru care a fost transportat cu o ambulanță de la clinica privată la Spitalul din Oravița, iar după aceea a ajuns la Spitalul de Urgență din Reșița, acolo unde a și decedat după câteva ore, fără ca medicii să-l mai poată salva.
Un medic este cel care a sesizat autoritățile, motiv pentru care acum a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, Parchetul Reșița fiind cel care coordonează investigația.
