Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor (MF) vor primi cei mai mulţi bani la a doua rectificare bugetară din acest an, scăderile cele mai semnificative urmând să fie operate la Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Energiei şi Ministerul Economiei, conform proiectului publicat miercuri seara pe site-ul MF.
Deficitul bugetului general consolidat, în sumă absolută, calculat potrivit metodologiei naţionale (cash) creşte la 84,905 miliarde de lei, acesta menţinându-se la 7,13% din PIB.
Astfel, Ministerul Finanţelor, la Acţiuni Generale, are prevăzut un plus de 3,409 miliarde lei, din care plus 1,265 miliarde lei dobânzi, plus 727,3 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, plus 100 milioane lei Plăţi în contul creditelor garantate şi/sau subîmprumutate, plus 140 milioane lei Contribuţia României la bugetul Uniunii Europene, plus 169 milioane lei Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat şi plus un miliard lei Sume aferente asistenţei financiare nerambursabile alocată de Uniunea Europeană în perioada de programare 2014-2020.
Ministerul Sănătăţii figurează cu plus 2,451 miliarde lei per sold, în principal pentru suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi pentru asigurarea necesarului de finanţare până la sfârşitul anului aferent drepturilor de personal pentru unele categorii de medici şi personal medical din spitale, cabinete medicale şcolare, asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, programe de sănătate finanţate din bugetul ministerului, plata unor despăgubiri civile reprezentând restituiri de clawback. Concomitent, au fost diminuate cheltuielile pentru finanţarea proiectelor cu finanţare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020, cheltuielile pentru programele cu finanţare rambursabilă, având în vedere execuţia bugetară înregistrată până la această dată.
La Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale se propune un plus de 2,195 miliarde lei per sold, în special pentru asigurarea drepturilor de natura asistenţei sociale în vederea compensării aferente consumului de energie electrică şi gaze, plăţii indemnizaţiilor acordate la întreruperea activităţii în condiţiile pandemiei, a alocaţiilor de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu handicap, a indemnizaţiei de creştere a copilului şi plăţii integrale a pensiilor şi indemnizaţiilor şi a ajutorului de încălzire şi, respectiv, diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului de asigurări sociale de stat cu 142,4 milioane lei, a transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de 49,4 milioane lei, concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale cu 82 milioane lei.
Ministerul Justiţiei va avea un plus de 823,9 milioane lei, per sold, în principal pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi acte administrative şi a dobânzilor legale aferente titlurilor executorii.
„Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la transferuri, alte transferuri, fonduri externe nerambursabile, cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă şi la cheltuieli de capital”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.
Şi Ministerul Public are în plus 346,5 milioane lei, per sold, fiind propusă suplimentarea cu 339,2 milioane pentru plata titlurilor executorii, precum şi pentru debite restante datorate personalului şi pentru dobânzile legale penalizatoare stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii în principal la bunuri şi servicii, asistenţă socială şi la cheltuieli de capital, se subliniază în document.
Ministerul Finanţelor are 164,7 milioane lei în plus, per sold. Se propune alocarea de fonduri suplimentare pentru plata sumelor din titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare (plus 232,5 milioane lei). Având în vedere execuţia cheltuielilor şi necesarul de finanţare până la finele anului s-au identificat economii la cheltuieli de personal (minus 1,9 milioane lei), bunuri şi servicii (minus 2,4 milioane lei), transferuri între unităţi ale administraţiei publice (minus 1,2 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (minus 16,9 milioane lei), active nefinanciare (minus 45,4 milioane lei).
