Fuziunea prin absorbție dintre PMP și PNL s-a împotmolit, după ce președintele PMP Cristian Diaconescu a primit o ofertă similară și din partea PSD, partidul care l-a propulsat ca ministru la începutul anilor 2000, susțin surse politice pentru ziare.com.
“Fuziunea PNL-PMP era la un pas de a se concretiza, însă PSD încearcă să-l deturneze pe Cristian Diaconescu. În PMP există în acest moment două tabere: una pro-Diaconescu, alta pro-Tomac. Declarativ, nici una n-ar vrea o fuziune cu PSD, deși, în țară, sunt județe unde PSD are majoritate cu ajutorul PMP. Sperăm să batem palma până la urmă și să fuzionăm la începutul anului 2022”, susțin surse din conducerea PNL pentru ziare.com.
Chiar dacă a ratat intrarea în Parlament la alegerile din decembrie 2020, PMP numără totuși 50 de primari și peste 2.000 de consilieri locali și județeni, deci partidul are încă o infrastructură puternică în teritoriu.
Primarii aleși pe listele PMP nu pot demisiona din partid pentru că și-ar pierde mandatul. Dacă PMP ar fuziona cu PNL, ar deveni automat primari liberali și ar avea acces la resursele guvernării. Scenariul e identic și în cazul unei fuziuni PMP-PSD.
De asemenea, PNL negociază o fuziune și cu ALDE, partid care numără 15 primari și câteva sute de consilieri locali și județeni. “Toate sondajele pe care le-am comandat arată PNL între 19 și 22%. O fuziune cu PMP și ALDE ne-ar duce spre 25%, pentru că primarii ar trage în campanie pentru PNL”, susține unul dintre vicepreședinții liberali.
Foștii liderii ai PMP și ALDE, Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu nu au nicio implicare în negocierile cu PNL, susțin sursele citate.
