Virusul SARS-CoV-2 a ajuns la varianta Omicron (a 13-a literă din alfabetul grec atribuită unei tulpini de către OMS) în urma unor mutații repetate care au avut loc în ultimul an și jumătate de pandemie.
Medicii explică de ce Omicron are potențialul de a reseta pandemia și cât de eficiente sunt actualele seruri anti-COVID în fața noii amenințări.
Înainte de explicațiile date de dr. Gabriel Diaconu, cu privire la cum a ajuns SARS-CoV-2 la a 13-a variantă față de cea originară, din Wuhan, și de ce Omicron i-a speriat atât de tare pe oamenii de știință, este necesar să parcurgem evoluția virusului.
Primele mutații îngrijorătoare (n.r.- variants of concern, VOC) ale virusului SARS-CoV-2 din Wuhan au apărut, în ultimii 2 ani, în următoarele state:
Marea Britanie (științific: B.1.1.7, denumită Alfa de OMS).
Africa de Sud (B.1.351, denumită Beta).
Brazilia (P1, denumită Gamma).
India (B.1.617.2, denumită Delta).
Omicron, varianta de îngrijorare nou-apărută în Africa de Sud, este a doua mutație majoră identificată acolo, primind indicativul B.1.1.529.
În plus de aceste variante, au existat și tulpini mai puțin virulente, considerate de interes (n.r. – variants of interest, VOI), care – deși au declanșat semnale de alarmă la momentul apariției – nu au generat valuri ample de infectări.
Unele dintre ele au fost reclasificate în variante sub monitorizare (variant under monitoring, VUM). Asta nu înseamnă că aceste tulpini sunt mai puțin periculoase: de exemplu, în Africa de Sud varianta Beta a generat Valul 2, pe când în România acesta s-a manifestat pe fondul unei creșteri a numărului de infectări cu tulpina inițială a SARS-CoV-2.
Aceste variante s-au manifestat local, epidemic, în următoarele regiuni:
SUA (B.1.427 / B.1.429, Epsilon)
Brazilia (P.2, Zeta)
Maria Britanie, Nigeria (B.1.525, Eta)
Brazilia (P3, Theta)
SUA (B.1.526, Iota)
India (B.1.617.1, Kappa)
Peru (C.37, Lambda)
Columbia și Ecuador (B.1.621, denumită Mu)
Dr. Gabriel Diaconu a explicat pentru Ziare.com cum au apărut aceste mutații.
„Când apare o variantă emergentă nouă în fața variantelor anterioare ea câștigă preponderență (și de asta spunem că devine dominantă). Dominantă nu înseamnă că celelalte dispar, ci doar că avantajele tulpinii noi o fac să se răspândească mai repede și să infecteze mai multe gazde.
Prin însăși infecțiozitatea ei, ea face ca variantelor anterioare să le fie mai greu să găsească gazde. Este ca un joc al scaunelor muzicale: cu fiecare tulpină nouă care apare, mai dispare câte un scaun.
Ăsta este un scenariu, presupunând că tulpinile apar în același spațiu, în același areal de gazde și în același timp. Timpul este variabila crucială”, a declarat dr. Gabriel Diaconu.
Medicul arată că în ceea ce privește coabitatea tulpinilor, într-un areal pot să coexiste două sau mai multe tulpini, care luptă pentru o formă de supremație și, în funcție de factori care țin de gazdă, de mediu, una poate să devină dominantă.
„Dar care anume este aproape imposibil de făcut. Când a fost să se lupte Delta cu Beta, Delta a câștigat fără drept de apel, pentru că avea o infecțiozitate și o transmisibilitate mult mai mare și asta a însemnat că, într-un timp foarte scurt, Delta a acaparat toate gazdele care erau posibil accesibile pentru Beta.
Când a fost să se lupte Delta cu Delta Plus – ultima având o mutație mai „fistichie” – predicția a fost că Delta Plus s-ar putea să bată Delta, dar nu s-a întâmplat așa. Și nu s-a întâmplat așa pentru că, din câte se pare, imunuitatea hibridă – adică boală plus vaccin – să fi făcut ca Delta Plus să nu aibă spațiu de manevră. Dar acest lucru este o pură speculație, urmează să fie dovedită științific”, a arătat dr. Gabriel Diaconu.
Cum vede Gabriel Diaconu apariția în Africa de Sud a noii tulpini, Omicron, în contextul în care acolo populația a trecut atât prin infectare cu Beta, cât și cu Delta?
„Acum ajungem în epoca Omicron, despre care lumea spune că ar putea să fie un game-changer, adică să aibă potențialul de a reseta jocul pandemic. Este scenariul cel mai alarmist, având în vedere că Omicron împreunează niște mutații ale tulpinii sud-africane, varianta Beta, respectiv mutațiile pe care le-am văzut la Delta și Delta Plus.
Sunt câteva probleme. În primul rând, evident că este o variantă de îngrijorare, pentru că sunt două atribute ale Omicron care au fost deocamdată descrise: 1 – că este mult mai transmisibil decât Delta și la ani-lumină ca transmisibilitate de Alfa și de tulpina originară Wuhan și 2 – că, în cazurile care au fost deja descrise, viteza de replicare virală este cu un alt ordin de magnitudine mai mare față de Delta.
Aceasta înseamnă că shedding-ul viral sau momentul la care persoana elimină virus este mult mai rapid și, în același timp, cantitatea de virus pe unitatea de măsură e mult mai mare.
Dar asta nu înseamnă că e mai rezistent la vitregia mediilor, iar în ceea ce privește „ținta” vaccinurilor – o anumită regiune de legare a virusului, epitopul virusului – acesta să fie mascat.
Asta înseamnă că, dacă e să fii vaccinat cu caseta originară de ARN mesager, anticorpii post-vaccinali să nu identifice regiunea de legare (n.r. – a virusului de celula umană). Este o ipoteză. Și Moderna, și Pfizer au anunțat că în maxim 2 săptămâni vor ieși cu studii privind eficacitatea.
Dar, dacă ar fi să ne uităm câtă protectivitate la transmisibilitate a avut vaccinul la Delta, adică mai scăzută, putem să emitem deja o speculație: că va fi și mai scăzută la Omicron.
De unde la variantele anterioare (n.r. – Alfa, Beta, Gamma) era o protecție la transmisibilitate la 60-80% (atenție, nu vorbim de severitatea bolii, ci doar de transmisibilitate), la Delta a fost undeva la 35-40% și, deci, la Omicron putem să speculăm un 20%, adică foarte puțin spre deloc.
În schimb, importanța vaccinului anti-COVID este nu doar pe transmisibilitate, cât pe protecția la complicațiile pe care le dă boala”, a mai spus dr. Gabriel Diaconu.
Dr. Octavian Jurma, biostatistician, scrie pe Facebook că varianta Omicron este îngrijorătoare din două motive: a apărut în Africa de Sud, la o populație care deja trecuse prin două valuri epidemiologice (generate de tulpinile Alfa și Delta), și s-a răspândit fulgerător (devenind dominantă în fața tulpinii Delta, responsabilă pentru ultimul val).
„În doar o săptămână, B.1.1.529 a trecut din anonimatul sutelor de variante cu mutații numeroase, la varianta sub monitorizare (VUM sau VBM) și apoi direct la VOC (varianta care produce îngrijorare), primind propriul său nume oficial, Omicron.
Dincolo de VOC mai avem un singur nivel de clasificare a pericolului unei variante, VOHC (Variant of high consequence sau varianta cu înalte consecințe) și Omicron este investigată în regim de urgență pentru a vedea dacă are este o astfel de variantă.
Prima apariție în baza de date GISAID (n.r.- Global Initiative on Sharing All Influenza Data) provine din Botswana în 9 noiembrie 2021 și a fost remarcată doar când a început să producă un nou val în Africa de Sud, într-o regiune devastată de valul Delta și aflată încă sub dominanta Delta.
Aici se află și primul motiv major de îngrijorare. Omicron reușește, aparent, să producă un nou val epidemic la mai puțin de 2 luni după ce Delta a lăsat în urmă o populație cu un procent foarte mare de imunizare prin infectare (Africa de Sud are o rată de vaccinare de 35%).
Faptul că Omicron (B.1.1.529) reușește să depășească, cu atâta ușurință, imunitatea dobândită după infectarea cu Delta a declanșat multiple semnale de alarmă”, scrie dr. Octavian Jurma.
Ceea ce oamenii de știință consideră a fi alarmant este răspândirea fulgerătoare a variantei Omicron, într-o perioadă în care Africa de Sud abia scăpase de tulpina precedentă, Delta.
„Al doilea motiv de îngrijorare este viteza cu care Omicorn a dobândit dominanță față de Delta în secvențierile făcute în Africa de Sud. În doar 2 săptămâni a ajuns de la 0 la 75% și probabil că a ajuns deja la 100% din noile secvențieri.
Aici trebuie menționat că secvențierile sunt ca o lanternă în țările care secevențiază un procent mic din probele colectate pentru teste (cum este și România). Contează, așadar, ce cauți și mai ales cum cauți, dacă vrei să descoperi cauzele unor anomalii statistice (cum este debutul prematur al unui nou val sau focar).
Cercetătorii din Africa de Sud au procedat corect și s-au concentrat pe regiunea în care valul Omicron a debutat”, mai arată dr. Octavian Jurma.
