Vă mai amintiți de avaria din Sistemul Energetic Național (SEN) care, acum un an, a afectat întreaga Transilvanie? Atunci, specialiștii din Dispeceratul Energetic Național (DEN) au reușit să stopeze la Sibiu propagarea dezastrului.
Din păcate, un episod similar sau mai grav este posibil oricând. Și asta din cauza infrastructurii foarte vechi și a lipsei de coerență a statului român. Pentru că singura strategie legată de acest sector a guvernelor, de orice culoare politică ar fi ele, a fost de a hrăni clientela politica.
Compania Națională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” – S.A. este responsabilă pentru transportul energiei electrice, funcționarea sistemului și a pieței și pentru siguranța SEN.
De asemenea, reprezintă principala legătură dintre cererea și oferta de electricitate, echilibrând permanent producția de energie din piață. Compania gestionează și schimburile de electricitate între țările Europei Centrale și de Vest.
Transelectrica este deţinută în proporţie de 58,7% de statul român prin Secretariatul General al Guvernului şi 41,3% de alţi acţionari. Societatea este administrată într-un sistem dualist, de către un Directorat, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere.
Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport (RET) pe perioada 2020 – 2029, realizat de o echipă de specialiști din Transelectrica, dezvăluie aspecte îngrijorătoare.
Concluzia generală este că starea SEN este precară fiind foarte învechită. RET se bazează în special pe realizările din timpul comuniștilor, investițiile din ultimii ani fiind minore.
Din totalul liniilor electrice aeriene (LEA), 83,6% au fost puse în funcțiune între 1960 – 1979, 14,1% între anii 1980 și 1999, iar cca. 2,3% după anul 2000.
Durata de viață normală a LEA este de 48 de ani ceea ce înseamnă că marea majoritate și-au depășit deja perioada de utilizare sau sunt la limită. Iar lucrărilor din ultimii 30 de ani au fost mai mult de „cârpeală”.
Starea tehnică a Reţelei Electrice de Transport este reflectată şi în statistica incidentelor produse. Iar în ceea ce privește LEA, defecțiunile au crescut de la an la an.
Starea tehnică a echipamentelor este evaluată prin calificativele bună / acceptabilă / proastă / inaceptabilă. Din zece transformatoare și autotransformatoare expertizate, cinci au primit calificativul de acceptabil, iar celelalte cinci de proastă. Astfel, s-a ajuns la concluzia că șapte astfel de echipamente trebuie înlocuite.
Și acestea sunt doar câteva aspecte despre starea infrastructurii administrată de Transelectrica. Companie care, doar anul trecut, a cheltuit sume mari de bani pe nimicuri. De exemplu, pentru „Rezervă folie capac WC igienic” a plătit 117.630 lei, iar pentru „Cadouri simbolice diverse ocazii (Crăciun, Paște, Mărțișor, zile naștere, onomastice, delegații străine etc) (pentru activități de protocol)”, 100.000 lei.
Referitor la infrastructură, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, Mircea Coșea, în perioada căruia s-a publicat Planul de dezvoltare a rețelei, spune: „Când s-a realizat Planul, am mers în teritoriu, s-a făcut o extindere pe zona Herculane, s-a făcut o extindere la rețeaua națională. De atunci nu am mai auzit să se fi făcut ceva.
Media de vechime a infrastructurii este de 60 de ani. Iar aparatura care a fost luată acum 45-60 de ani nici măcar nu era la acea dată la nivel mondial. Era aparatură adusă din RDG și din fosta Cehoslovacie. Niște lucruri care au funcționat într-o mentenanță foarte costisitoare și care sigur că ne va aduce într-o situație în care un blackout să fie inevitabil.”
