Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că Guvernul a făcut „tot ceea ce a fost posibil pentru a asigura creşterea accesului la testare”, el anunţând că vor fi încheiate contractele cu medicii de familie în cabinetele în care se va face testare pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2.
Rafila anunţă că se va face o hartă interactivă cu centrele de evaluare a pacienţilor COVID pozitivi, dar şi că se vor emite autorizaţii de nevoi speciale pentru două medicamente antivirale inovative, destinate pacienţilor cu risc. „Ne pregătim cu medicaţie antivirală pentru circa 250.000 de pacienţi”, adaugă el.
„Am definitivat cu CNAS forma contractului care va permite plata rapidă către medicii de familie a serviciilor legate de testare. Ele vor fi sub forma unui act adiţional la cel de vaccinare, pentru medicii de familie care vaccinează, sau unul separat, în cazul în care medicii de familie nu optează pentru vaccinare”, a declarat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătăţii a precizat că au fost identificate 160 de centre de evaluare ambulatorie a pacienţilor cu COVID, urmând a fi definitivate criteriile în baza cărora bolnavii vor fi direcţionaţi către aceste centre.
„În cursul săptrămânii viitoare va fi disponibilă o hartă interactivă cu toate aceste centre, încât oamenii să ştie unde se pot adresa şi aceasta va include, pe măsura semnării contractelor de către medicii de familie, şi toate centrele de testare care vor deveni operaţionale la nivelul cabinetelor de medicină de familie”, a arătat el.
În ceea ce priveşte medicaţia antivirală inovativă, ministrul a anunţat că, miercuri, Comisia de Boli infecţioase emite autorizaţiile de nevoi speciale pentru două medicamente antivirale de care vor beneficia pacienţii infectaţi aflaţi la risc, cu comorbidităţi, şi care vor primi aceste medicamente încă din primele zile de boală.
„Ele nu sunt necesare pentru toate persoanele infectate, pentru că medicaţia antivirală trebuie utilizată cu prudenţă şi numai după un anumit algoritm de investigaţii care se adresează pacienţilor care îl pot primi pentru că medicaţia antivirală este cu un grad de toxicitate destul de important şi atunci trebuie pacientul evaluat înainte”, a explicat Rafila.
Ministrul Sănătăţii a mai afirmat, răspunzând unor întrebări, că cele două noi antivirale de care vor beneficia pacienţii cu COVID sunt Molnupiravir şi Paxlovid, produse de două companii americane.
Acesta a arătat că există un acord-cadru la nivel european, însă autorităţile nu vor aştepta acest acord, ci speră ca la finalul acestei luni să fie disponibile primele cantităţi din unul dintre aceste medicamente.
Cele două medicamente nu se vor găsi în farmacii, ci se vor aloca gratuit pacienţilor care se prezintă la centrele de evaluare, pacienţi „pentru care beneficiul este maxim şi pentru care riscul de a le utiliza este mic, după evaluare, de asta sunt evaluaţi pacienţii”.
„Ne pregătim cu medicaţie antivirală pentru circa 250.000 de pacienţi”, a spus Rafila.
În ceea ce priveşte antiviralul Sotrovimab, acesta este pe bază de anticorpi monoclonali şi se administrează sub supraveghere medicală.
„Cred că avem o anumită cantitate (…) dar anticorpii monoclonali reprezintă produse biologice care se pot administra ţintit la pacienţi care sunt monitorizaţi în timpul administrării acestor anticorpi. Noi avem în continuare infecţii cu tulpina Delta, pacienţii cu tulpina Delta, ele sunt în continuare cred că majoritare chiar şi în acest moment infecţiile cu tulpina Delta. Şi atunci, toţi pacienţii care au alte tipuri de infecţie beneficiază şi de anticorpii monoclonali, alte tipuri de anticorpi monoclonali, o să mă interesez să vedem dacă avem şi ce cantităţi avem, dacă doriţi să aflaţi o informaţie oficială”, a afirmat ministrul.
Rafila a menţionat că la centrele de evaluare vor avea acces atât pacienţii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi.
Alexandru Rafila a arătat că autorităţile iau în calcul înfiinţarea unor centre de recuperare post-COVID, pentru că aceasta este o problemă „care necesită recuperare pe termen mediu”.
Acesta s-a arătat preocupat de menţinerea şcolilor deschise, catalogând drept „esenţial” accesul copiilor la procesul educativ.
