Caută
Close this search box.

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei CE: PNRR nu poate rămâne doar la stadiul de formulă magică

ramona chiriac

Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, vorbeşte, într-un interviu pentru News.ro, la 15 ani de la aderarea României la UE, despre fondurile europene absorbite de România, în acest interval, despre impactul PNRR, dar şi despre decizia CJUE privind supremaţia dreptului european în faţa celui naţional.

Câţi bani europeni a atras România în această perioadă şi câţi a returnat? Economic vorbind, spune Chiriac, „România este un beneficiar net al finanţării europene”.

Astfel, în perioada anilor 2007-2020, România a contribuit la bugetul UE cu 21 de miliarde de euro şi a primit în acelaşi interval 62 de miliarde de euro. Adică de aproape trei ori mai mult. Un calcul simplu, spune reprezentantul Comisiei Europene, arată sold pozitiv de 41 de miliarde de euro.

„Aş vrea să subliniez că nu este vorba doar de bani, de cecuri, ci de solidaritate europeană. Aş vrea să reţinem că finanţările europene sunt prezente oriunde te uiţi în România, sunt parte integrantă a dezvoltării ţării în aceşti 15 ani”, explică Roman a Chiriac.

Mai mult, România urmează să primească alte 30 de miliarde de euro din PNRR, cu anumite condiţii. Dar există riscul ca aceşti bani să fie risipiţi pe proiecte anapoda, de tipul terenurilor de fotbal în pantă?

„Sunt 27 astfel de Planuri Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), câte unul pentru fiecare stat membru, aflate în diferite etape de avaluare sau de implementare”, spune Chiriac, explicând că „aceste planuri sunt parte a pachetului istoric, numit “Generaţia Următoare”. Este un plan istoric, atât din perspectivă cantitativă (sunt 750 de miliarde de euro, în total), cât şi calitativă”, adică statele membre au decis pentru prima dată în istorie să meargă împreună, să se împrumute împreună pe pieţele europene. „Planul României este o realizare a noastră, ca stat membru UE”, explică reprezentantul Comisiei Europene.

Ramona Chiriac: Fiecare stat a avut şansa de a-şi pune în PNRR propunerile de reformă şi de investiţii. Este un mecanism de finanţare bazat pe performanţă. Deci UE va finanţa doar rezultate, doar performanţă, doar atingerea anumitor ţinte, care nu sunt deloc puţine. În cazul României, sunt 507 ţinte.
Este un plan foarte ambiţios, care odată implementat va avea rezultate palpabile pentru cetăţean. Este un Plan care vrea să livreze, dar în acelaşi timp să şi reformeze. Noi am vorbit despre PNRR ca despre o şansă istorică pentru România de a reveni în forţă. În acelaşi timp, am atras atenţia că aceste patru litere -PNRR- nu pot rămâne doar la stadiul de formulă magică, pe care o rostim ca într-un film cu Harry Potter pentru a obţine transformările miraculoase pe care le dorim. PNRR este un instrument bazat pe perfomanţă.

Rep.: Poate fi modificat? A fost această dispută între PSD şi PNL.

Ramona Chiriac: Mesajul preşedintei Comisiei Europene a fost clar de a porni la implementarea acestui Plan aşa cum a fost el negociat. Pe de altă parte, pentru a fi corecţi, eu vă pot menţiona Articolul 21 din Regulamentul privind mecanismul de redresare şi rezilienţă, articol care vorbeşte despre modificarea PNRR în cazul în care un stat membru, din cauza unor circumstanţe obiective, nu mai poate atinge parţial sau total tinţele.

Rep.: Este cam vag.

Ramona Chiriac: Da, iar ca exemplu este dată o catastrofă naturală.

Rep.: Schimbarea unui guvern nu e o catastrofă naturală.

Ramona Chiriac: Nu este. De menţionat că procedura de modificare a PNRR ar presupune o reluare a întregului traseu instituţional.

Rep.: Deci alte discuţii la Bruxelles, acceptul Comisiei, al Consiliului etc.

Ramona Chiriac: Exact, ceea ar duce la întârzieri reale în atingerea ţintelor.

Rep.: Deci nu ar fi în interesul României.

Ramona Chiriac: Deloc, pentru că finanţările vin în funcţie de atingerea unor obiective care sunt structurate foarte clar pe trimestre. România a reuşit deja să schimbe PNRR, după ce Comisia Europeană creionase lista sa de aşteptări.
Practic, România a reuşit să renegocieze finanţări solide pentru tot ceea ce ţine de infrastructură, de transport şi pentru tot ceea ce ţine de sectorul energetic. Sunt modificări ale unei viziuni iniţiale a Bruxelles-ului, deci e un dialog constant între Comisie şi statele membre, nu doar o impunere de sus în jos.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri