Banca Unicredit, originată în Italia, prin subsidiara din România, a lansat prognoza sa privind evoluţia statelor UE în primul trimestru al acestui an.
Analiştii bancari spun lucruri interesante despre România. Este interesant să le observăm, pentru că astfel vedem cum privesc nişte experţi bancari, din punctul lor de vedere, cele ce se întâmplă.
Astfel, susţine Unicredit, „prețurile ridicate la alimente și Energie ar putea menține inflația în jurul valorii de 6%, la sfârșitul anului 2022, dar scăderea puterii de cumpărare este probabil să încetinească consumul și inflația în anul 2023”.
Experţii bancari se aşteaptă ca „BNR să-și majoreze dobânda-cheie la 3% și să mențină ratele implicite peste 4%, pentru cea mai mare parte a anului 2022. Cursul euro-leu este probabil să treacă la un interval de 5,00 – 5,10, în anul 2022”.
La capitolul politic, apare un puternic accent; „Actuala coaliție a fost formată din două motive principale: pentru a preveni reformele în sistemul de Justiție și pentru a profita la maximum de banii care urmează să finanțeze PNRR”.
România a primit 3,8 miliarde de euro (1,6% din PIB) în prefinanțare FRR (13% din împrumuturile și granturile pentru care a solicitat). „În opinia noastră, va fi greu ca România să respecte programul de plăți, din cauza agendei complicate de reforme pe care o implică, dar ne așteptăm ca plățile pentru acest an să fie în jur de 2,3% din PIB”, susţine Unicredit.
„În opinia noastră”, mai spune banca, „este puțin probabil ca Guvernul să revină la amploarea (n.r.: investiţiilor) pre-COVID-19. Ne așteptăm ca deficitul bugetar (calculat folosind angajamente) să scadă de la aproximativ 8% din PIB, în 2021, la 6,2% din PIB, în 2022, și la 4,4% din PIB, în 2023”.
download raportul PDF
Mai jos, raportul Unicredit complet, în traducere în limba română.
Perspectivă
Ne așteptăm ca PIB-ul să crească cu 3,7%, în 2022, și cu 3,5%, în 2023, cu riscuri de scădere. Consumul privat ar trebui să fie principalul motor de creștere în primul semestru al anului 2022, investițiile concretizându.se dacă România primește împrumuturi și granturi de la Programul NextGenerationEU echivalente cu mai mult de 2% din PIB și dacă sectorul Construcțiilor rămâne dinamic.
Prețurile ridicate la alimente și Energie ar putea menține inflația în jurul valorii de 6%, la sfârșitul anului 2022, dar scăderea puterii de cumpărare este probabil să încetinească consumul și inflația în anul 2023.
Ne așteptăm ca BNR să-și majoreze dobânda-cheie la 3% și să mențină ratele implicite peste 4%, pentru cea mai mare parte a anului 2022. Cursul euro-leu este probabil să treacă la un interval de 5,00 – 5,10, în anul 2022.
Strategie
În pofida numeroaselor motive pentru care obligaţiunile româneşti ar trebui să se ralieze, performanța va depinde de interesul străin. Emisiunile de obligaţiuni româneşti vor rămâne la un nivel ridicat.
Reforme pentru bani
Incertitudinea politică a scăzut odată cu formarea unei mari coaliții, care cuprinde PSD și PNL. Partidul etnic maghiar UDMR asigură că această coaliție are o majoritate constituțională, deși nu ne așteptăm să fie folosită.
Actuala coaliție a fost formată din două motive principale: pentru a preveni reformele în sistemul de Justiție și pentru a profita la maximum de banii care urmează să finanțeze PNRR.
România este singura țară din UE care a solicitat toate granturile disponibile (14,2 miliarde de euro) și împrumuturile (14,9 miliarde de euro) de la Facilitatea de Recuperare şi Rezilienţă (FRR).
România a primit 3,8 miliarde de euro (1,6% din PIB) în prefinanțare FRR (13% din împrumuturile și granturile pentru care a solicitat). În opinia noastră, va fi greu ca România să respecte programul de plăți, din cauza agendei complicate de reforme pe care o implică, dar ne așteptăm ca plățile pentru acest an să fie în jur de 2,3% din PIB.
Unele reforme care au trebuit să fie implementate în anii 2021 – 2022, pentru a debloca 2,9 miliarde de euro din finanțare, în luna aprilie a anului 2022, nu au fost încă abordate, printre care un masterplan pentru infrastructura feroviară, reforma sistemului de pensii, combaterea corupției și îmbunătățirea independenței instanțelor.
Cu România riscând să declanșeze o procedură de infringement, din cauza existenței unei camere a magistraților de instrucție (n.n.: Unicredit se refră la Secţia Specială), vicepreședintele CE Věra Jourová a îndemnat guvernul român să reformeze sistemul de Justiție al țării.
În decembrie, o hotărâre a Curții de Justiție a UE (CJUE) a venit cu recomandări obligatorii pentru România, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al UE (un instrument destinat monitorizării reformei judiciare).
Sentința permite judecătorilor să ignore deciziile luate de Curtea Constituțională, atunci când acestea contravin legislației europene. Vedem un risc ca plățile FRR, începând cu anul 2023, să fie mai mici decât era planificat.
Noua alianță PSD-PNL-UDMR a menținut cuantumul cheltuielilor pentru pensii sub 9,4% din PIB (un prag convenit în negocierile FRR), limitând majorările pensiilor la aproximativ 10% și amânând legiferarea pensiilor speciale pentru primari.
În opinia noastră, este puțin probabil ca Guvernul să revină la amploarea (n.r.: investiţiilor) pre-COVID-19. Ne așteptăm ca deficitul bugetar (calculat folosind angajamente) să scadă de la aproximativ 8% din PIB, în 2021, la 6,2% din PIB, în 2022, și la 4,4% din PIB, în 2023.
Riscurile existente nu sunt suficiente pentru a împinge datoria publică peste 55% din PIB. Cu toate acestea, politicile publice ar putea afecta creșterea economică, pe care ne așteptăm să o încetinească la 3,7%, în 2022, și la 3,5%, în 2023, de la 6,4%, în 2021.
Investițiile publice ar putea fi sub nivelul planificat, de 7% din PIB, din cauza cheltuielilor bugetare mai mici decât cele planificate. Ne așteptăm ca proiectele de Construcții să crească într-un ritm mai lent, pe fondul înăspririi condițiilor financiare, Logistica și clădirile industriale având cele mai bune performanțe.
Deși noile credite ipotecare ar putea încetini în acest an, nu ne așteptăm să scadă prețurile caselor. Ajustate pentru creșterea salariilor, acestea rămân cele mai scăzute din UE.
Investițiile productive ar putea fi reduse de condițiile monetare mai stricte și de mediul fiscal incert din România. Guvernul ar putea impune o taxă de solidaritate companiilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.
Adăugând la istoricul PSD de măsuri anti-business (cum ar fi OUG 114/2018), acest lucru ar putea alunga potențialii investitori străini, în opinia noastră.
Cea mai presantă investiție pentru stabilitatea economică a României este în zăcămintele de gaze offshore. Compania de stat Romgaz cumpără drepturile Exxon asupra zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, dar extracția ar putea fi amânată cu ani de zile, din cauza lipsei de legislație și a influenței politice a intermediarilor care importă gaze de la Gazprom.
În anul 2023, contribuția investițiilor la creșterea PIB-ului ar putea scădea și mai mult dacă țara rămâne în urmă, în programul său de reformă, și nu reușește să primească toate fondurile de pe PNRR.
Consumul privat ar putea încetini odată ce cererea existentă este epuizată, probabil în prima jumătate a acestui an. Ulterior, condițiile de pe piața muncii vor fi nefavorabile pentru o creștere rapidă a venitului real, iar pensiile vor crește mai puțin decât costurile vieții.
Ocuparea forței de muncă, în industria prelucrătoare cu valoare adăugată scăzută, ar putea scădea în continuare, deoarece prețurile ridicate ale mărfurilor și creșterea salariilor minime vor afecta marjele, care vor fi deja afectate de leul puternic.
În plus, este puțin probabil ca creșterea salariilor reale să fie pe potriva inflației, dacă creșterile mici ale salariilor în producție și administrația vor compensa indexarea mai mare a serviciilor de turism și IT. PSD ar dori să înlocuiască impozitul forfetar, pe venitul persoanelor fizice, cu un sistem progresiv.
Dacă această măsură va fi implementată (nu mai devreme de anul 2023, în opinia noastră), consumul privat ar putea încetini mai mult decât ne așteptăm în prezent.
Dacă veniturile gospodăriilor scad în termeni reali, în anul acesta, inflația ar putea scădea în anul 2023. Până atunci, România s-ar putea confrunta cu o creștere foarte rapidă a prețurilor la mâncare, despre care ne așteptăm să încheie anul în curs aproape de 10%.
Acest lucru ar explica jumătate din inflația generală și mai mult de două treimi din inflația de bază. Cu prețurile cu ridicata, care s-au dublat mai mult în anul 2021, față de anul 2020, prețurile la brutărie, lactate și alimente importate ar putea contribui la creșterea prețurilor la combustibil și Energie, încetinind dezinflația la aproximativ 6%, până la sfârșitul anului 2022.
O dezinflație mai puternică ar putea fi determinată de reducerile de TVA pentru produsele energetice, dezbătute la momentul redactării acestui raport. Inflația ar putea reveni la intervalul țintă în anul 2023, dacă șocurile de ofertă se diminuează.
Raportul BNR despre inflație din luna noiembrie sugerează o perspectivă similară a inflației. Ca urmare, ne așteptăm ca majorările ratelor să se oprească cu ajungă în jurul a 3%, în anul 2022, sterilizarea lichidității și intervențiile valutare împingând ratele dobânzilor implicite peste 4%, oridecâte ori există presiune asupra leului.
BNR ar putea lăsa raportul euro-leu să ajungă la 5,00 – 5,10, în primul trimestru al acestui an, ceea ce ar fi insuficient pentru a compensa o nouă pierdere a competitivității externe.
Leul este cea mai scumpă monedă a UE, iar acest lucru se reflectă în deficitul C/A al României, care este probabil să rămână peste 6% din PIB, în anii 2022 – 2023. Soldul de bază negativ extins ar putea fi acoperit prin împrumuturi FRR, cel puțin în anul 2022.
Ne așteptăm ca actualul guvern să dureze până la jumătatea anului 2023. Până atunci, credem că viziunile economice din cadrul coaliției ar putea fi tot mai divergente, PSD reușind probabil să impună taxe mai mari cu prețul împingerii PNL în opoziție, înainte de alegerile din anul 2024, din România.
Obligaţiunile româneşti au nevoie de cerere din partea investitorilor străini
Există mai multe motive pentru care credem că obligaţiunile româneşti ar trebui să aibă rezultate bune în acest an:
1. Ne așteptăm ca inflația să scadă.
2. Obligaţiunile României au cele mai mari randamente reale, dintre obligațiunile în monedă locală din UE (calculate folosind inflația așteptată).
3. În opinia noastră, cel puțin o parte din prima de risc care decurge din potențialele retrogradări la statutul de junk și din incertitudinea politică, ar trebui să fie eliminată.
4. Fondurile de pensii locale, care au nevoie de randamente peste inflație, este probabil să achiziționeze o cantitate tot mai mare de obligațiuni, pe măsură ce inflația se apropie de vârf.
5. Obligaţiunile româneşti sunt cele mai atractive obligațiuni în monedă locală din UE, atunci când se ia în considerare volatilitatea valutară limitată.
6. Există posibilitatea ca băncile locale să cumpere mai multe obligațiuni guvernamentale, care reprezintă 15,4% din activele lor.
7. Investitorii străini tind să subpondereze obligaţiunile româneşti, după ce și-au redus deținerile în anul 2021 cu aproximativ 3%, până în octombrie, la 17,2% din obligaţiunile aflate în circulație.
Cu toate acestea, aceste obligaţiuni ar avea nevoie de investitori străini, pentru a fi îndeplinite aceste criterii. Acestea ar putea fi descurajate de emisiunile mari de valută (aproximativ 10 miliarde de euro, anul acesta). Prima emisiune ar putea veni în ianuarie, obligațiunile pe termen lung în EUR și USD fiind cele mai ieftine din UE.
În plus, Ministerul Finanțelor din România trebuie să fie mai flexibil, atunci când își gestionează rezervele fiscale, permițându-le să scadă mai mult atunci când cererea de ROMGB scade.
