Gen. Alexandru Grumaz, pentru Magna News: Rusia nu e pregătită să atace ţările din flancul estic NATO

alexandru grumaz

Situaţia din teren, a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, se schimbă în fiecare zi. Pericolul şi probabilitatea unei agresiuni ruse asupra Kievului creşte permanent. MagnaNews a stat de vorbă despre aceasta şi despre poziţia României, în această chestiune geostrategică complexă, cu generalul în rezervă Alexandru Grumaz, analist militar cunoscut.

Tocmai au sosit în România întâi 17, apoi în total 45 de TAB-uri americane Striker şi vor ajunge în total, în România, 1.000 de militari americani. Care sunt semnificaţiile, din punct de vedere geostrategic, militar?
Avem o reconfigurare a flancului estic al NATO. La ora actuală, sunt 6.900 de militari NATO în Polonia, 1.650 în Lituania şi câte 1.200 în Estonia şi Letonia. Sunt militari din statele aliate NATO, nu sunt numai militari americani. Sunt şi americani, şi germani, în general în Statele Baltice, mai mult americani în Polonia şi în Românnia sunt 900 de militari.

Acum, cu întărirea flancului estic, mai vin în România încă 1.000 de militari. Este vorba despre un batalion de Striker. Este vorba despre Task Force Cougar. “Cougar” în română înseamnă “puma”. Va fi constituit în principal din militari ai Batalionului 2, Second Squadron, Regimentul 2 de Cavalerie, care acţionează cu transportoare blindate Striker, la care se adaugă alţi militari, cu alte specialităţi, din cadrul batalioanelor regimentului: artilerie, geniu, structuri de sprijin.

Aceste transportoare Striker ce sunt, infanterie mecanizată?
Da, infanterie mecanizată. Este un regiment cu o tradiţie de 200 de ani. El a fost înfiinţat de preşedintele Andrew Jackson, în 23 mai 1836, ca fiind cel de-al doilea regiment de dragoni. De aici vine şi faptul că este un regiment de cavalerie. Ei au păstrat numele acesta, având în vedere că regimentul a luptat în Războiul Civil, în 1862.

Mai sunt alte forţe, din alte state NATO?
Se adaugă şi militarii francezi. Încă nu ştim numărul lor, nici ce sunt, forţe speciale, infanterişti sau cu tancuri Lecrec. Urmează să fie stabilit acest lucru. De asemeenea, mai avem o forţă aeriană, care la ora actuală e formată din patru F18 Super Hornet, care erau staţionate în Marea Mediterană, la bordul portavionului american „Harry Truman”, care acum sunt la Baza 86 Borcea. Sunt avioane care ating aproape 2.000 km/h, sunt într-adevăr o mare spaimă pentru ruşi, fiecare este echipat cu 7t de armament

Acestea, împreună cu avioanele noastre F16 şi cu cele patru avioane de vânătoare Eurofighter Typhoon, ale italienilor, execută misiuni de poliţie aeriană întărită în zona noastră.

Bineînţeles că la Baza Kogălniceanu mai este Escadrila 572 de elicoptere, care au o colaborare şi fac exerciţii cu o escadrilă de elicoptere Black Hawk, aparţinând forţelor armate ale Statelor Unite.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că săptămâna viitoare miniştrii Apărării discută ce tipuri de grupuri de luptă sunt necesare, inclusiv pentru regiunea Mării Negre. Ştiţi foarte bine că Polonia şi Ţările Baltice au o prezenţă înaintată consolidată, spre deosebire de România, care are o prezenţă înaintată adaptată.

Se pare că aceste lucruri vor fi aduse la un numitor comun pe întreg flancul estic, ceea ce înseamnă o prezenţă înaintată consolidată.

Ce înseamnă pentru Rusia toată această mutaţie de forţe militare? Care este semnalul transmis Rusiei?
Semnalul este foarte clar şi a fost dat de secretarul general NATO. Este vorba despre o demonstraţie puternică a angajamentului american faţă de NATO şi un răspuns determinat la masarea de trupe în jurul Ucrainei.

De fapt, ceea ce face Rusia la ora actuală este un fel de blocadă, similară cu cea a Berlinului (de Vest – n.r.) sau cea a Leningradului, din cel de-al doilea război. Sugrumă practic economic Ucraina. A blocat toate porturile ucraniene, prin ocuparea Mării de Azov şi a sudului Ucrainei, în Marea Neagră.

Există acest reflex de gândire la români: “Dacă ruşii vor, ocupă România în 24 de ore”.
Să fim serioşi, astea sunt poveşti de maidan. Nu există aşa ceva, să ocupe România în 24 de ore, hai să fim serioşi. Păi, înseamnă că plecăm toţi din ţară şi ei vin şi ocupă o ţară goală. În teoria militară, aşa ceva nu este posibil.

Ca să desfăşori o acţiune militară blitz, trebuie să ai o logistică militară deosebită, or, la ora actuală, ruşii nu sunt pregătiţi să atace ţările est-europene, din flancul estic NATO.

Dar ce sunt pregătiţi să facă?
Ei sunt pregătiţi în cel mai rău caz să atace Ucraina. Eu personal nu cred. Cred că au folosit această metodă de încercuire şi de blocare economică, ceea ce va duce probabil exact la ceea ce a spus secretarul general Stoltenberg: vor urma acţiuni de război cibernetic, acţiuni împotriva guvernului, inclusiv lovitură de stat. Spionii ruşi se manifestă în toate sectoarele administraţiei şi vieţii civile din Ucraina.

Fac o analogie. În tactica economiei politice perverse, se practică aşa-numitul test de stres. Anunţi mărirea unei taxe cu 30%. Începe scandalul, se pronunţă experţii, politicienii de opoziţie îşi manifestă oroarea şi după o lună de scandal anunţă că măreşti numai cu 5% şi toată lumea e mulţumită.
E posibil ce spuneţi, dar eu nu cred. Putin nu a acţionat haotic. Putin a acţionat calculat. Am citit foarte mult. Dacă vă uitaţi în urmă, Putin are un comportament impredictibil. Putin nu a ajucat la cacialma.

Când a atacat Georgia, a atacat pentru că Georgia, la rândul ei, a încercat să anexeze Oseţia de Sud. Când a atacat Ucraina, a atacat din cauza Euromaidanului, din cauza eliminării lui Ianukovici, care era un om ce a fost cumpărat de guvernul de la Moscova, prin miliardele date pentru gaz ieftin şi Ianukovici a renunţat la înţelegerea cu UE.

A mai atacat în Siria, dar nu cu trupe ale forţelor terestre, ci cu aviaţie, folosind gruparea privată militară Wagner. Lucrurile au fost foarte calculate. Asta e şi acum. Este vorba despre o presiune care se pune pe ţările occidentale, prin exerciţiile pe care le face, prin masarea de trupe. Urmează săptămâna viitoare un exerciţiu nuclear, pe care l-a mutat din toamnă în primăvară, ceea ce e neobişnuit.

De asemenea, face exerciţiul cu Belarus, în baza noii doctrine a Uniunii Belarus – Rusia, care a fost aprobată pe 4 noiembrie şi care are nişte elemente specifice, spre deosebire de cea din 2001, care nu considera NATO ca un inamic.

Toată construcţia militară pe care o face Uniunea s-a schimbat complet. În plus, să nu uităm că Belarus a fost o republică din URSS care a avut silozuri nucleare, cu rachete intercontinentale.

Lucrurile sunt mult mai complicate acum decât par aşa, la prima vedere, că Rusia va intra în Ucraina şi va ocupa Kievul.

În imprevizibilitatea sa, Putin nu poate de exemplu să enclavizeze oraşul Narva, din Estonia, de la frontiera cu Rusia, de la Marea Baltică?
Narva e un oraş care are 89% etnici ruşi. Nu putem şti.

Sau să rămână pe frontiera dintre Lituania şi Polonia, când face un transfer logistic între Belarus şi enclava Kaliningrad?
Nu putem şti. Dv. vorbiţi despre Coridorul Suwalki şi de zona adiacentă acestuia. E cu totul altceva. Acolo sunt forţe ale Germaniei, care apără acele provincii, şi un batalion american. E foarte complicat să cred că Rusia va ataca în zona aceea. Nu este în schema de operaţiuni, după părerea mea, la ora actuală, un astfel de scenariu.

Deci, cel mai probabil ar fi, în imprevizibilitatea sa, ca Putin să încerce să lărgească buzunarele de şantaj Donbass şi Luhansk.
Până acum, Putin a obţinut ce a vrut. Toată strategia după care merge Europa este strategia făcută de Putin. Toată lumea stă la masă cu Putin. Inclusiv mişcarea tactică, nu strategică, pe care a făcut-o Macron şi care nu i-a ieşit.

Este o demonstraţie de forţă pentru a obţine ceea ce îşi doreşte în primul rând: eliminarea coeziunii NATO şi scoaterea de sub orbita aderării la NATO a Ucrainei, Georgiei şi Moldovei.

Deocamdată a reuşit inversul.
Nu putem să spunem că a reuşit inversul, pentru că la ora actuală nimeni nu va lua Ucraina în NATO în condiţiile în care este. Nu există o soluţie de aderare a Ucrainei într-un interval de timp rezonabil. Nici Franţa, nici Germania nu-şi doresc acest lucru. La Summitul de la Bucureşti, Franţa şi Germania s-au opus aderării Ucrainei la NATO.

Ce va face Putin?
Putin se va aşeza la masa Summitului Normandia, în cazul în care Zelenski va negocia cu Donbassul şi va accepta modul în care Rusia percepe acordul Minsk 2, şi anume negocieri pentru Donbass şi Lugansk, referendum şi după aceea retragerea sprijinului proxy-lor proruşi de acolo şi preluarea de către Kiev a celor două provincii secesioniste şi transformarea Ucrainei într-o federaţie. De fapt, discutăm despre finlandizarea Ucrainei. Asta este ideea.

Coada care dă din câine, cum zice dl. Dungaciu că le place strategilor ruşi să spună. Adică, controlarea unui stat întreg, dintr-o regiune marginală relativ mică teritorial.
Mă rog, fiecare are câinele lui.

Cumva, deocamdată, povestea aceasta avantajează paradoxal România, pentru că ne consolidăm militar pe flancul estic NATO?
O avantajează dintr-un punct vedere şi aceasta este extrem de important: România a reintrat în cărţile primirii unei prezenţe înaintate consolidate. Se va discuta despre un grup de luptă care să fie plasat în regiunea Mării Negre, ceea ce este foarte important, adică practic se face o egalizare a flancului estic, pe grupuri de luptă.

Ajungem la ceea ce a concluzionat Raportul RAND despre flancul estic, că ar trebui să fie şapte brigăzi pe acest flanc, ca să poată apăra de o eventuală invazie rusă.

Un răspuns

  1. Comentariu si analiza profesionista 100% a dlui general,sper sa nu se intample ceva mai mult decat a prevazut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *