Preşedintele Klaus Iohannis a evocat la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles relevanţa strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, informează Administraţia Prezidenţială.
„Preşedintele Klaus Iohannis a evocat relevanţa strategică a parteneriatului UE-SUA şi a cooperării UE-NATO, aspecte accentuate inclusiv prin prezenţa Preşedintelui Statelor Unite ale Americii la Consiliul European.
În ceea ce priveşte securitatea şi apărarea zonei euro-atlantice, Preşedintele României a subliniat importanţa dezvoltării capabilităţilor interoperabile şi a evitării duplicărilor cu NATO”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată precizează că preşedintele Iohannis a evidenţiat şi necesitatea promovării apărării şi securităţii europene prin abordarea cu prioritate a provocărilor din Vecinătatea Estică a Uniunii Europene, susţinând valorificarea întregului potenţial al instrumentelor europene pentru consolidarea rezilienţei Ucrainei, a Republicii Moldova şi a Georgiei, având în vedere că ameninţarea serioasă a Rusiei pentru securitatea euroatlantică va rămâne o realitate pentru următorii ani.
„Liderii europeni au agreat necesitatea îmbunătăţirii capacităţii Uniunii de a acţiona mai rapid şi decisiv în faţa crizelor, în paralel cu consolidarea capacităţii Uniunii de a anticipa şi atenua ameninţările, subliniind necesitatea de a stimula investiţiile şi inovaţiile în acest sens. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să analizeze necesarul de investiţii din domeniul apărării şi orice iniţiativă suplimentară necesară pentru consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare, până la jumătatea lunii mai”, se menţionează în comunicat.
Principalele subiecte aflate pe agenda Consiliului European au vizat agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, aspecte legate de securitatea şi apărarea europeană în contextul aprobării Busolei Strategice, securitatea energetică, aspecte economice privind reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Pieţei Unice, pandemia de COVID-19 şi agenda de relaţii externe a Uniunii, respectiv pregătirea Summitului UE-China din 1 aprilie 2022 şi situaţia politică din Bosnia şi Herţegovina, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
„În ceea ce priveşte agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, discuţiile liderilor au vizat în special evoluţiile recente din teren, situaţia umanitară din Ucraina, modalităţile de sprijin pentru refugiaţii din Ucraina şi pentru ţările vecine, precum şi măsurile restrictive la adresa Rusiei şi Belarusului. (…)
Liderii europeni au atras atenţia că Rusia încalcă grav dreptul internaţional şi au făcut referire la crimele de război comise împotriva civililor din Ucraina, solicitând încetarea imediată a agresiunii militare de pe teritoriul Ucrainei şi respectarea pe deplin a integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei acesteia în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”, se precizează în comunicat.
Referitor la sancţiunile adoptate la nivel european împotriva Rusiei şi Belarusului, liderii europeni au accentuat că rămân pregătiţi să adopte rapid, în continuare, măsuri suplimentare în coordonare cu partenerii internaţionali, solicitând tuturor statelor să se alinieze la aceste sancţiuni şi să stopeze orice încercare de eludare a lor sau de ajutor către Rusia.
„Preşedintele României a evidenţiat impactul major al agresiunii Rusiei asupra regiunii şi, în acest context, a adus în discuţie şi situaţia din Republica Moldova.
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat eforturile continue ale României de susţinere pentru Republica Moldova, în special pentru a reduce presiunea cu care se confruntă această ţară, respectiv organizarea culoarelor verzi pentru transferul cetăţenilor ucraineni şi acordarea de asistenţă umanitară consistentă pentru a ajuta autorităţile de la Chişinău să facă faţă valului de refugiaţi”, informează Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a insistat asupra necesităţii unui pachet cuprinzător de asistenţă pentru Republica Moldova, constând în sprijin umanitar, financiar, de gestionare a frontierelor, dar şi sprijin în domeniul energiei.
Cu privire la presiunile asupra Rusiei şi Belarusului, Klaus Iohannis a precizat că sancţiunile adoptate până acum s-au dovedit eficiente şi că este nevoie de continuarea adoptării de noi măsuri restrictive, apreciind, totodată, că este necesară menţinerea coordonării cu partenerii internaţionali şi găsirea de modalităţi eficiente pentru a contracara propaganda de război şi dezinformarea, inclusiv în societatea rusă. El a evidenţiat, de asemenea, eforturile de ajutorare a refugiaţilor care vin în România, enunţând măsurile adoptate de autorităţile române în acest sens.
Preşedintele Iohannis a evidenţiat şi necesitatea reducerii dependenţelor energetice faţă de Rusia, a diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi a finalizării interconectărilor energetice la nivelul statelor membre UE, subliniind relevanţa valorificării rezervelor de gaze naturale din Uniunea Europeană, a importurilor de gaz natural lichefiat şi de hidrogen, precum şi importanţa utilizării pe deplin a energiei provenite din surse regenerabile şi a celei nucleare.
„Preşedintele României a menţionat că stocarea gazelor naturale va juca un rol crucial în asigurarea securităţii extinse a aprovizionării cu energie şi în reducerea dependenţelor energetice pentru iarna următoare şi s-a pronunţat pentru finanţarea cu prioritate a proiectelor în acest domeniu.
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat propunerile cuprinzătoare ale Comisiei Europene pe această temă.
Klaus Iohannis a pledat şi pentru identificarea de soluţii europene care să atenueze efectele negative ale preţurilor ridicate la energie asupra consumatorilor europeni şi asupra competitivităţii companiilor europene. El a susţinut, de asemenea, că soluţiile europene de optimizare ar trebui să vizeze decuplarea preţurilor energiei electrice de preţul gazului, pentru a evita efectul de contagiune, invitând Comisia Europeană să prezinte propuneri în acest sens.
Consiliul European a subliniat prioritatea care trebuie acordată, în coordonare cu partenerii internaţionali, securităţii alimentare globale şi accesibilităţii alimentelor, în special prin sprijinirea securităţii alimentare şi a agriculturii în Ucraina şi în ţările terţe cele mai vulnerabile şi expuse din punct de vedere al deficitului de alimente. (…)
În domeniul relaţiilor externe, liderii Uniunii Europene au abordat relaţiile UE-China, în noul context global marcat de agresiunea militară a Rusiei, dar şi în pregătirea viitorului summit UE-China de la 1 aprilie. Totodată, a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la criza politică prelungită din Bosnia şi Herţegovina”, se mai menţionează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
