România și o lume întreagă se pregătesc să facă față unui val de scumpiri la alimente și energie. Războiul dintre Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari producători de cereale din lume, va influența securitatea alimentară pe tot globul. România nu poate scăpa de aceste efecte. În același timp, avem rezerve uriașe de gaze și o producție semnificativă de cereale care ne pot transforma într-un furnizor de securitate pentru întreaga Europă dacă știm, în al 12-lea ceas, cum să le gestionăm.
Au trecut 25 de zile de la declanșarea „operațiunii militare speciale”, așa cum a numit Vladimir Putin invazia Ucrainei. Milioane de refugiați, zeci de mii de morți, zeci de orașe mutilate. La granița României este în derulare cel mai mare conflict declanșat pe continentul european după al doilea război mondial.
Rusia, cea mai importantă sursă de petrol, gaze și cărbune pentru Uniunea Europeană și unul dintre giganții mondiali ai agriculturii, atacă Ucraina, un alt gigant al cerealelor, cel mai mare exportator de floarea soarelui din lume și o țară cu resurse minerale semnificative. Peste războiul clasic cu tancuri, bombe și avioane, se suprapune unul economic între Occident și Rusia, susținută tacit de China, a doua economie a lumii.
Vestul a exclus băncile rusești din sistemul financiar internațional, a impus sancțiuni împotriva companiilor și oligarhilor ruși și a început să le confiște averile. Sute de multinaționale și-au suspendat activitatea în Federația Rusă, companiile aeriene rusești nu mai pot survola spațiul aerian al Uniunii Europene, au fost interzise importurile de vodcă, caviar sau diamante, dar poate cea mai importantă măsură a fost blocarea a 300 de miliarde de euro din rezerva băncii centrale de la Moscova, bani pe care Rusia îi ținea în străinătate și cu care plănuia să evite prăbușirea rublei. Patricia Cohen este reporter economic internațional pentru cotidianul american New York Times.
