În faţa intensificării ajutorului militar occidental către Kiev, Rusia şi-a ajustat strategia în Ucraina, vizând noduri de aprovizionare strategice – hangare de armament distruse, poduri şi căi feroviare ţintite – în timp ce îşi urmăreşte în continuare obiectivul de a prelua sub control o parte a teritoriului ucrainean, notează France Presse într-o amplă analiză miercuri, potrivit Agerpres.

A doua zi după o reuniune în Germania a circa 40 de ţări dedicată creşterii sprijinului militar destinat Ucrainei, armata rusă a afirmat miercuri că a distrus dintr-o lovitură o „mare cantitate” de arme livrate Kievului de către SUA şi de ţări europene.

În ajun, un tir de rachete al forţelor ruse avariase podul rutier şi feroviar care traversează gura limanului în care se varsă râul Nistru şi care leagă Ucraina de România, potrivit lui Oleksandr Kamîşin, director al Căilor ferate ucrainene. Ruşii au lovit din nou acest pod miercuri.

Instalaţiile feroviare din regiunea Vinniţa (centru-vest), un important nod ferovirar atât pentru liniile interne ale Ucrainei, cât şi pentru conexiunile cu străinătatea, fuseseră ţinta loviturilor ruseşti luni.

„Se intră într-o nouă etapă: ţările occidentale au anunţat o consolidare a sprijinului lor militar, deci din partea rusă trebuie lovite aceste capacităţi de întărire şi capacitatea ucrainenilor de a se aproviziona cu arme”, subliniază Jean-Pierre Maulny, director adjunct al Institutului de relaţii internaţionale şi strategice (IRIS).

„Ajutorul occidental are ca obiectiv să permită trupelor ucrainene să reziste sub bombardamentele ruseşti, deci pentru ruşi este o veste proastă şi ei încearcă să-i reducă amploarea”, adaugă Pascal Ausseur, director general al Fundaţiei mediteraneene de studii strategice (FMES).

În acest context, distrugerea podului care leagă România de Ucraina este departe de a fi un fapt lipsit de importanţă.

„Ei au vrut să taie fluxul de ajutor, de carburant în special, pentru Ucraina, trimis de ţările occidentale care tranzita prin România”, remarcă George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think tank român. O perspectivă care fusese schiţată încă din 21 aprilie de Richard D.Hooker, de la Centrul de studii american Atlantic Council, care prevedea o apropiată tăiere a căilor de comunicaţii, în special a celor utilizate pentru reaprovizionarea forţelor ucrainene.

Rămâne de văzut acum până unde vor merge ruşii. Pentru moment, „ei lovesc infrastructuri feroviare, nu se constată că lovesc convoaie”, notează o sursă militară franceză.

Marja de manevră rusească ar putea de asemenea să fie limitată din motive geografice, Ucraina având „o frontieră lungă cu mai multe puncte de trecere”, potrivit lui Benjamin Jensen, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS) din Washington.

„În cel mai rău caz”, ţările occidentale se vor adapta, mizând pe „expedieri mai mici care sunt mai dificil de urmărit”, estimează analistul, chiar dacă „aceasta ia ceva mai mult timp pentru a fi apoi regrupate într-un singur loc în cazul unei operaţiuni de mare amploare”.

Ruşii îşi urmăresc astfel principalul lor obiectiv: să-şi asigure câştiguri teritoriale în estul Ucrainei, aflat în centrul conflictului. „Ei luptă pe două fronturi, ţintind în acelaşi timp noduri strategice şi preluând controlul asupra unei părţi a ţării”, subliniază Maulny.

Bombardarea nodurilor rutiere şi feroviare de aprovizionare face ca Moscova să câştige timp, afirmă Ausseur. „Aceasta nu necesită prea multe bombe, este mult mai rapid decât să reducă la cenuşă Harkovul, de exemplu, şi este eficient: izolezi teatrul de operaţiuni, demoralizezi trupele care sunt izolate şi le împiedici să aibă mijloace de a rezista cât mai mult timp posibil”, a apreciat acelaşi expert.

„Unităţile ucrainene care sunt desfăşurate în Donbas sunt expuse unei forme de întindere a liniilor lor logistice şi aceste linii sunt puternic expuse”, relevă sursa militară franceză.

La 63 de zile după începerea ofensivei ruse, problema unui ajutor semnificativ în materie de apărare aeriană, cerută aproape în fiecare zi de Kiev, rămâne în continuare în suspans, fără a se şti pentru cât timp.

„Dacă la vară Harkovul cade şi va exista o înaintare rapidă, cum să fii sigur de crearea unui nou front care să reziste?”, se întreabă Ausseur. „Totul se va baza pe fortificarea malului de vest al Niprului şi această fortificare nu se va putea realiza fără o capacitate de apărare aeriană întărită de partea ucraineană”, adaugă el.

Citește și: Europa, compromisă de partenerii comerciali

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here