Ar putea exista război între Rusia și Occident? Ce s-ar putea întâmpla în continuare

Retorica dintre Moscova și Occident au devenit mult mai agresive în această săptămână, stârnind îngrijorări că ar putea fi mai probabilă o confruntare directă între cele două blocuri de putere.

Doar în ultimele zile de exemplu Rusia a oprit livrările de gaze către două țări europene și a avertizat de mai multe ori Occidentul că riscul unui război nuclear este foarte real.

În plus, președintele rus Vladimir Putin a spus că orice intervenție străină în Ucraina ar provoca ceea ce el a numit un răspuns fulgerător, din partea Moscovei, în timp ce ministerul său de Externe a avertizat NATO să nu testeze răbdarea Rusiei.

La rândul lor, oficialii occidentali au respins retorica de bravadă și periculoasă a Rusiei asupra războiului nuclear, Regatul Unit cerând aliaților occidentali să dubleze sprijinul pentru Ucraina.

CNBC i-a întrebat pe experţi despre probabilitatea unei confruntări directe între Rusia și Occident.

Atac nuclear?

La începutul săptămânii, ministrul de externe al Rusiei, Sergheo Lavrov, a avertizat că amenințarea unui război nuclear nu poate fi subestimată și a spus că furnizarea de arme, de către NATO, Ucrainei echivalează cu implicarea alianței militare într-un război proxy, cu Rusia.

Putin a dublat retorica războinică, amenințând cu o represalii rapide împotriva oricărei țări care intervine în războiul din Ucraina și vorbind despre ceea ce el a numit „amenințări strategice pentru Rusia”.

Apoi, a părut să facă aluzie la arsenalul de rachete balistice intercontinentale și arme nucleare al Rusiei, când a avertizat că Rusia are instrumentele pentru un răspuns de răzbunare „pe care nimeni altcineva nu se poate lăuda că le are acum… le vom folosi dacă va fi necesar”.

Dar strategii chestionaţi au declarat că Putin joacă pe aversiunea față de risc a Occidentului și că șansele unui război nuclear sunt îndepărtate.

„Cred că este în afara tărâmului posibilităților în acest moment că va avea loc un război nuclear sau al treilea război mondial, care să se reverse cu mult dincolo de granițele Ucrainei”, a spus Samuel Ramani, analist geopolitic și membru asociat la Royal United Services Institute.

„Dacă există o depășire a graniței, în acest moment, probabil că încă ne uităm la Moldova, care ar putea să fie vulnerabilă la o invazie”, a spus el.

El a remarcat că Rusia are o istorie lungă de a folosi argumentul nuclear ca o modalitate de a împiedica Occidentul să urmărească politici de securitate care nu le plac, cu escaladarea retoricii ostile menite să descurajeze membrii NATO să facă livrări de arme grele, în Ucraina. .

Moment de pericol

Cu toate acestea, Ramani a remarcat că amenințarea reprezentată de Rusia ar putea deveni mai acută dacă se simte umilită pe câmpul de luptă. În special eșecurile militare din Ucraina, în jurul datei de 9 mai, ar putea reprezenta un anumit pericol.

Aceasta este „Ziua Victoriei” Rusiei – aniversarea înfrângerii Germaniei naziste, de către Uniunea Sovietică, în al Doilea Război Mondial.

„Putin a avut o istorie de escaladare a impredictibilității, dacă simte că Rusia este umilită într-un fel… și dacă există eșecuri majore, în special în jurul datei de 9 mai, atunci există riscul unei acțiuni neprevăzute”, a spus el. . „Dar există și o logică a distrugerii reciproc asigurate, care sperăm că va frâna pe toată lumea”.

Amenințarea cu atacuri nucleare face parte din manualul de joc al lui Putin, a declarat William Alberque, director de strategie, tehnologie și control al armelor la Institutul Internațional de Studii Strategice.

„Putin îi place să folosească geopolitic aceste riscuri și are un apetit pentru risc mult mai mare decât Occidentul”, a declarat el. „Încearcă să folosească vechiul manual, conform căruia, «dacă te îngrozesc suficient, te vei da înapoi»”, a spus el.

„În cele din urmă, dacă folosește arme nucleare, chiar și o lovitură demonstrativă, aceasta ar transforma Rusia într-un paria global”, a spus Alberque.

El i-a sfătuit pe liderii occidentali: „Trebuie doar să fim capabili să ne gestionăm riscul și să ne păstrăm nervii și să nu intram în panică, atunci când face ceva la care s-ar putea să nu ne așteptăm”.

Nu există nici un indiciu că va exista o confruntare directă, a declarat pentru CNBC Liviu Horovitz, cercetător în politică nucleară la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.

„Atât Guvernul Statelor Unite, cât și cele ale Europei de Vest au spus în mod repetat că nu au nici un interes în escaladarea acestui conflict dincolo de Ucraina și nu văd nimic care să sugereze că trupele NATO vor lupta în Ucraina, în curând”.

Totuși, dacă ar izbucni un război mai larg, „capacitățile convenționale generale ale NATO le depășesc pe cele ale Rusiei”, a menționat el.

Ceea ce este important acum este că „toate părțile ar trebui să evite orice pași care ar putea crea neînțelegeri”, a spus el – pași care ar putea duce la un război accidental și potențial catastrofal.

Război economic

În timp ce NATO s-a ferit să ofere orice ajutor Ucrainei care ar putea fi interpretat greșit ca un atac direct asupra Rusiei, aliații occidentali continuă să pună presiune asupra Moscovei.

Într-adevăr, pedeapsa economică asupra Rusiei a crescut pe zi ce trece, sub forma mai multor sancțiuni asupra afacerilor sale.

La rândul ei, Rusia a încercat să provoace suferinţă durere țărilor europene, care depind în mod stânjenitor foarte mult de importurile rusești de gaze naturale. Săptămâna aceasta, a suspendat livrările către Polonia și Bulgaria, deoarece acestea au refuzat să plătească gazul în ruble. Mișcarea Rusiei a fost catalogată drept șantaj de către UE, dar a fost apărată de Moscova.

În timp ce o confruntare directă între Rusia și Occident rămâne puțin probabilă, un observator apropiat al Rusiei a spus că guvernele occidentale trebuie să-și înveţe popoarele cu o „mentalitate de război”, pentru a le pregăti pentru dificultățile cu care s-ar putea confrunta, pe măsură ce consecințele economice ale războiului continuă.

Printre acestea se numără creșterea costurilor cu energia și afectarea lanțurilor de aprovizionare cu mărfuri din Rusia și Ucraina, printre cele mai mari „coșuri de pâine” din lume.

„Este probabil să vedem o nouă escaladare a războiului economic, pentru că în anumite privințe aceasta este o mișcare rațională și logică din partea ambelor părți, cărora le este foarte greu să se lupte între ele în mod direct, din cauza riscurilor de escaladare nucleară”, a declarat Maximilian Hess, bursier la Institutul de Cercetare în Politică Externă.

„Rusia va opri gazul către mai multe țări, își va crește cererile de ruble, pentru că vrea să se asigure că convertibilitatea rublei rămâne deschisă, iar Occidentul trebuie să se pregătească pentru asta cu o mentalitate de război deplină, făcând populațiile occidentale să înțeleagă că acest lucru va avea costuri economice reale și impacturi reale asupra costului mărfurilor, costului vieții și inflației în următorii ani. Dacă nu adoptăm această mentalitate de război și nu o aplicăm războiului economic, atunci va fi mult mai ușor pentru Putin să câștige și să aibă succese”, a spus Hess.

Alte puncte de urmărit

După mai bine de două luni de război, Rusia și-a extins controlul asupra teritoriilor din estul și sudul Ucrainei, încercând să creeze un pod terestru de la Rusia, prin regiunea Donbas, până la teritoriul anexat Crimeea. Dar a suferit și pierderi mari, în ceea ce privește forța de luptă și armamentul.

Între timp, Occidentul continuă să angajeze tot mai mult sprijin pentru Ucraina, iar forțele țării ridică o rezistență puternică la trupele ruse, semnalând un conflict prelungit și sângeros în viitor. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că războiul din Ucraina ar putea dura ani de zile.

Andrius Tursa, consilier pentru Europa Centrală și de Est la Teneo Intelligence, a declarat că, în acest context, „războiul Rusiei în Ucraina nu se vede, iar relațiile cu Occidentul vor continua probabil să se deterioreze”.

„Retorica din Rusia trece deja de la declarațiile de luptă împotriva «naționaliștilor» din Ucraina, la un presupus război (de proxy) cu NATO. Mai multe puncte de inflamare ar putea escalada și mai mult tensiunile cu Occidentul”, a spus el.

Printre acestea, se numără exploziile recente din regiunea moldovenească separatistă Transnistria (care ar putea servi drept pretext pentru o prezență sporită a Rusiei în regiune), care ar putea aduce conflictul „periculos de aproape de granițele NATO”, a spus Tursa.

„Moscova ar putea de asemenea să intensifice amenințările la adresa NATO, cu privire la livrările de arme către Ucraina, mai ales după ce mai multe instalații militare și energetice din Rusia ar fi fost lovite de Ucraina.

În cele din urmă, deciziile Finlandei și Suediei de a adera la NATO ar fi percepute de Moscova ca o altă amenințare la securitate și ar putea crește tensiunile militare în regiunea baltică”.