Astăzi, Romano-catolicii, armeano-catolicii, reformații(calvinii), unitarienii și luteranii evanghelici sărbătoresc Învierea Domnului.
Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.
Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Isus Cristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute, se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.
În fiecare an, Papa Francisc trimite lumii un mesaj de bucurie și speranță, dar și unul care ține cont de ce se întâmplă în lume. Papa Francisc s-a referit la războiul din Ucraina și mulți preoți catolici au îndemnat la pace în predicile din Săptămâna Luminată.
În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif rosteşte, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ”urbi et orbi”.
Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu mare solemnitate duminica. În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă, pentru a aminti de botez. Lumânarea pascală este pusă lângă amvon sau lângă altar şi rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, va fi aprinsă, până în duminica Rusaliilor.
Noaptea Sfântă și Duminica Învierii
Noaptea Sfântă. Noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.
Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Hristos, lumina lumii), lecturi din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor – stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte.
Duminica Învierii. Liturghia zilei de Paşte, din ziua de 17 aprilie, se celebrează cu mare solemnitate. La începutul Liturghiei, credincioşii sunt stropiţi cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală (o lumânare mare, simbol al Învierii lui Cristos) este aşezată lângă altar.
Anul trecut au fost mai multe lucruri diferite la celebrările religoase, din cauza pandemiei. Anul acesta multe revin la normalul de dinaintea pandemiei, dar Arhiepicopia Romano – Catolică București vine cu câteva recomandări.
- În spațiile închise și aglomerate (locurile de cult) se recomandă purtarea măștii de protecție.
- Nu se mai impune distanțarea fizică, dar este recomandată evitarea aglomerațiilor, mai ales la intrarea și ieșirea din biserici, cu ocazia procesiunilor.
- Deocamdată nu se revine la folosirea apei sfințite în agheasmatare.
- Pentru distribuirea Sfintei Împărtășanii, este bine ca preoții să poarte masca de protecție și să-și igienizeze mâinile.
