Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, cei doi finalişti ai alegerilor prezidenţiale franceze, au participat aseară la tradiţionala dezbatere televizată. Preşedintele-candidat şi reprezentanta partidului extremist de dreapta Reuniunea naţională au avut, timp de aproape trei ore, schimburi aprige de replici pe o serie de teme de interes pentru francezi şi nu numai, potrivit RFI.
Cum s-a derulat dezbaterea moderată de doi jurnalişti, unul de la canalul public France 2, celălalt de la postul privat TF 1?
Spre deosebire de duelul televizat de acum 5 ani care îi opusese pe aceiaşi protagonişti, dezbaterea de aseară a fost mult mai «elegantă», cei doi doi finalişti s-au întrerupt mai puţin şi tonul a fost mai politicos. Uneori, preşedintele-candidat şi extremista de dreapta chiar şi-au zâmbit, au schimbat o serie de amabilităţi chiar dacă tonul folosit a fost câteodată condescendent. În mod evident, Marine Le Pen a tras învăţămintele prestaţiei sale catastrofale de acum 5 ani şi a venit mult mai destinsă şi mai bine pregătită pentru această întâlnire mediatică organizată cu doar 4 zile înaintea finalei scrutinului prezidenţial. De partea sa, Emmanuel Macron a venit la dezbatere decis să o pună pe adversara sa faţă în faţă cu contradicţiile programului ei electoral.
Temele abordate în cursul dezbaterii au fost vreo 10-12 la număr şi ele au fost decise în prealabil de comun acord de moderatorii emisiunii cu cei doi finalişti.
Prima chestiune discutată, puterea de cumpărare a francezilor. S-au evocat aici preţul energiei, TVA-ul, salariile, şamd. Marine Le Pen a promis că dacă este aleasă preşedintă va face din puterea de cumpărare «prioritatea mandatului ei». Extremista de dreapta a spus de asemenea că «le va da înapoi banii francezilor» şi i-a reproşat adversarului ei că «nu trăieşte în viaţa reală» a compatrioţilor săi. Emmanuel Macron a profitat de ocazie pentru a-şi apăra politica şi în particular instaurarea «scutului» destinat să limiteze creşterea preţurilor la energie. Totodată, preşedintele-candidat a estimat că «diminuarea şomajului» – unul din succesele mandatului său – «este cea mai bună metodă pentru a mări puterea de cumpărare a francezilor».
Al doilea subiect abordat de cei doi finalişti a fost unul nu doar de interes naţional, franco-francez, întrucât a fost vorba de politica internaţională. Emmanuel Macron a acuzat-o pe Marine Le Pen că este «la mâna puterii ruse, depinde de Vladimir Putin» întrucât acum câţiva ani a împrumut bani pentru partidul Reuniunea naţională de la o bancă ruso-cehească, bani pe care nicio o bancă franceză nu a vrut să-i acorde. Suma respectivă – 10 milioane de euro – nu a fost încă total rambursată, ceea ce, în opinia lui Macron, face din Le Pen o datornică vizavi de puterea de la Moscova, banca respectivă fiind una apropiată Kremlinului. «Este fals, sunt o femeie complet liberă» i-a replicat candidata extremei drepte preşedintelui-candidat acuzându-l pe acesta ar fi intervenit pentru a o împiedica să obţină împrumutul de la o bancă franceză. De asemenea, Le Pen i-a reproşat lui Macron că în ciuda anexării Crimeeii în 2014, acesta l-a primit cu mare fast pe Valdimir Putin, mai întâi la Versailles, apoi la Fortul Brégançon, reşedinţia de vară a preşedinţilor francezi. «L-am primit dar ca şef de guvern şi apoi şef de stat, nu ca bancher» i-a replicat Emmanuel Macron.
În dosarul ucrainean, Marine Le Pen şi-a exprimat «solidaritatea şi compasiunea absolută cu poporul ucrainean» dar s-a declarat mai departe opusă categoric unui embargou pe petrolul şi gazul rusesc.
Viitorul Uniunii europene a fost şi el un subiect aprig disputat. Acuzată de adversarul ei că le ascunde francezilor adevăratele sale intenţii şi anume o ieşire din UE, Marine Le Pen a respins ipoteza dar a recunsocut că îşi doreşte «profunde modificări ale instutuţiei pentru a clădi o alianţă europeană a naţiunilor». O ocazie pentru Emmanuel Macron de a reaminti modificările pe care le-a obţinut în dosarul muncitorilor detaşaţi, dosar extrem de criticat de avdersara sa.
Au urmat apoi teme de interes pentru francezii mai mici sau mai mari. În domeniul educaţiei, cei doi candidaţi la şefia statului s-au întrecut în promisiuni care măreşte mai mult salariile profesorilor. Emmanuel Macron a promis 10% în plus pentru toţi cei care îşi încep cariera, Marine Le Pen propune 3 procente pe an suplimentare dar o jumătate de zi de lucru în plus pentru profesori şi învăţători. De asemenea, extremista de dreapta promite «sancţiuni mai severe pentru elevii care perturbă cursurile».
In privinţa pensilor, programele celor doi sunt extrem de diferite. Preşedintele-candidat vrea să mărească treptat vârsta de pensionare, de la 62 de ani actualmente, la 64-65 de ani la orizontului anului 2030. De partea ei, candidata Reuniunii naţionale doreşte să menţină pensionarea undeva între 60 şi 62 de ani.
Citește și: NASA amână din nou lansarea mega-rachetei SLS către Lună
In contextul finanţării diverselor măsuri, Marine Le Pen şi-a descris adversarul ca pe un «Mozart al finanţelor cu un bilanţ economic foarte prost», expresie care aparent l-a enervat pe Emmanul Macron dar i-a amuzat pe cei doi moderatori şi nu doar pe ei.
