Scope Ratings analizează felul în care este influenţată regiunea Europei Centrale şi de Est de războiul declanşat de Rusia, în Ucraina.
Scope se aşteaptză ca creșterea medie a UE/CEE să scadă la 2% – 3% în acest an. Este o revizuire în scădere față de prognoza din decembrie, de 4,6%. Inflația ar putea fi în medie, pe de altă parte, de aproape 10%, în statele membre UE/CEE, în acest an.
„Conflictul militar și sancțiunile asupra Rusiei alimentează inflația, prin creșterea prețurilor materiilor prime – de la petrol și gaz, la metale, îngrășăminte și alimente – și perturbând lanțurile de aprovizionare, creând în același timp o volatilitate suplimentară, pe piețele financiare”, explică oficina de analiză a ratingurilor.
Mai jos, analiza completă.
Europa Centrală și de Est: creșterea încetinește, inflația crește, din cauza războiului din Ucraina
Impactul economic al războiului Rusiei în Ucraina va reduce ratele de creștere economică la jumătate, în acest an, în Europa Centrală și de Est, și va împinge inflația la 10%. Lichiditatea suplimentară a BCE și sprijinul direct al UE vor atenua lovitura economică pentru regiune.
De Jakob Suwalski, director, și Levon Kameryan, analist principal pe ratinguri suverane
Ne așteptăm ca creșterea medie a UE/CEE să scadă la 2% – 3% în acest an, o revizuire în scădere față de prognoza noastră din decembrie, de 4,6%. Inflația ar putea fi în medie aproape de 10%, în statele membre UE/CEE, în acest an.
Pregătirea BCE, de a oferi sprijin de lichiditate băncilor centrale din țările UE, din afara Zonei Euro, este un semn-cheie al solidarității europene, în fața invaziei Rusiei asupra vecinului său.
Mai mult sprijin la nivel european va rezulta din discuțiile dintre statele membre ale UE, poate în conformitate cu Mecanismul UE de redresare și reziliență Covid-19 și un angajament consolidat de a ajuta țările ECE să reducă dependența de importurile de energie din Rusia.
Regiunea ECE este deosebit de vulnerabilă la consecințele războiului, dincolo de apropierea de Rusia și de refugiații din Ucraina.
Conflictul militar și sancțiunile asupra Rusiei alimentează inflația, prin creșterea prețurilor materiilor prime – de la petrol și gaz, la metale, îngrășăminte și alimente – și perturbând lanțurile de aprovizionare, creând în același timp o volatilitate suplimentară, pe piețele financiare.
Prețurile mai mari ale mărfurilor, în perioada premergătoare războiului, au contribuit la transformarea excedentelor de cont curent în deficite, în Polonia (A+/Negativ), Ungaria (BBB+/Stable) și Cehia (AA/Stable) sau deficite lărgite, ca în România, (BBB-/Stable) din a doua jumătate a anului 2021.
Inflația prelungită riscă să strângă competitivitatea sectorului de export din regiune. Condițiile macroeconomice pun băncile centrale ale regiunilor într-o poziție dificilă. Ei trebuie să gestioneze inflația, fără a periclita redresarea economică și fără a crește excesiv costurile de serviciu al datoriei. Așteptările de inflație sunt în creștere.
Volatilitatea monedei va persista, pe fondul posibilelor ieșiri de capital, punând presiune asupra rezervelor valutare, chiar și în timp ce băncile centrale înăspresc politica monetară. Costurile de finanțare a datoriei pentru ECE, din afara Zonei Euro, au crescut semnificativ randamentele de referință guvernamentale pe 10 ani (%), la monede naționale.
Decizia BCE de a acorda băncilor centrale din afara Zonei Euro acces la lichiditatea euro, prin noi facilităţi swap și repo extinse, care au fost instituite în timpul pandemiei, demonstrează disponibilitatea mai largă a UE, de a oferi sprijin suplimentar, inclusiv ajutor fiscal, adaptat celor mai vulnerabile țări din ECE.
În cadrul noii linii de swap, banca centrală a Poloniei poate împrumuta până la 10 miliarde de euro de la BCE, ceea ce echivalează cu aproximativ 7% din rezervele internaționale ale țării, în schimbul zlotului polonez.
În cadrul unei linii repo bilaterale, banca centrală a Ungariei poate împrumuta până la 4 miliarde de euro de la BCE, echivalentul a aproximativ 11% din rezervele sale totale, în schimbul unor garanții adecvate, denominate în euro.
Un astfel de sprijin a inclus costurile cu dobânzile denominate în euro, în statele membre UE/ECE, în crizele anterioare, având în vedere ponderea considerabilă a împrumuturilor în euro, în regiune, la aproximativ 20% din datoria publică, în Polonia și Ungaria.
Ne așteptăm la o mai mare împărțire a sarcinilor la nivelul UE, cum ar fi cele aproape 17 miliarde de euro, pentru a ajuta refugiații ucraineni și statele membre care îi găzduiesc. Polonia solicită 2,2 miliarde de euro din sprijinul bugetar al UE pentru refugiați.
Războiul din Ucraina și, uneori, abordările diferite ale acestuia schimbă relațiile intra-UE, în special între Bruxelles și statele membre ale UE, cum ar fi Polonia și Ungaria. Deși este puțin probabil ca disputele instituționale dintre Polonia și Comisia Europeană să se diminueze cu ușurință, UE ar putea debloca finanțarea promisă, dacă guvernul de la Varșovia arată un respect mai mare pentru statul de drept.
Cu toate acestea, Ungaria riscă o izolare politică sporită în cadrul UE, crescând incertitudinea cu privire la fluxul său stabil de finanțare UE, pe termen mediu, așa cum se reflectă în viitoarea inițiere de către UE a unui mecanism de condiționalitate pentru Ungaria, care leagă finanțarea sa bugetară UE de aderarea la regulile statului de drept.
Regiunea ECE are mai multe puncte forte economice. Rezervele valutare ale băncilor centrale din Polonia, Republica Cehă și Ungaria acoperă în totalitate datoria externă pe termen scurt, un important amortizor de șoc, pe fondul volatilității valutare.
Rezervele României acoperă aproape 90% din datoria externă pe termen scurt. Croația (BBB-/Pozitiv) și Bulgaria (BBB+/Stable), în calitate de candidate la adoptarea monedei euro, beneficiază de apartenența la Mecanismul Rata de schimb II al UE și la Uniunea Bancară, asigurând o strânsă cooperare cu BCE.
