Joi, 21 aprilie, la Biblioteca Academiei Române, va avea loc o sesiune de comunicări care marchează Ziua internațională a cărții.
Evenimentul, aflat la a treia ediție, este organizat de Intelligence Studies Center for Security și Applied Geopolitics.
Pentru a marca această zi și pentru a sublinia și contribuția Academiei Române și a Bibliotecii Academiei Române , în ziua de 21 aprilie2022 , Ora 11, Divizia Istoria Stiintei Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei din cadrul Academiei Romane și prin contribuția Intelligence Studies Center for Security and Applied Geopolitics / CSIS&GA va organiza o sesiune anuală de comunicări științifice cu Tema Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor.
Această zi marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: unul englez, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi unul peruan de origine spaniolă, Inca Garcilaso de la Vega.
De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo, potrivit www.un.org/en/events/bookday.
Conferinţa generală a UNESCO din 1995, de la Paris, a hotărât decretarea Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi, totodată, pentru a încuraja lectura, un fenomen aflat în scădere dramatică. Astfel, prima zi mondială a cărţii şi a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.
La această dată, în aproape toate ţările lumii au loc acţiuni de omagiere a cărţii, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor şi, implicit, a cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziţii de carte, lecturi publice şi multe astfel de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura.
De asemenea, Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor cheamă la reflecţia asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărţilor. Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere. Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.
În fiecare an, UNESCO şi organizaţiile internaţionale care reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte – editori, librării şi biblioteci – selectează „Capital World Book” pentru o perioadă de un an, evident din 23 aprilie.
Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. Oraşul asiatic a fost selectat datorită faptului că pune un accent puternic pe educaţia incluzivă, dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere şi lectură accesibilă pentru toate segmentele din populaţia din Kuala Lumpur.
Sub sloganul „KL – grijă prin lectură”, programul pentru Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor se concentrează pe patru teme: citirea sub toate formele sale, dezvoltarea infrastructurii industriei de carte, incluziunea şi accesibilitatea digitală şi dezvoltarea de abilităţi ale copiilor prin lectură. O serie de evenimente şi activităţi vor avea loc cu acest prilej, dintre care construirea unui „oraş de carte” (Complexul Kota Buku), o campanie de lectură pentru navetişti, îmbunătăţirea serviciilor digitale şi a accesului din partea Bibliotecii Naţionale a Malaeziei pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi servicii digitale noi pentru 12 biblioteci din cartierele de locuinţe sărace din Kuala Lumpur.
Obiectivul marcării în acest an a Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor este de a încuraja o cultură a lecturii şi a incluziunii: „Un oraş care citeşte este un oraş căruia îi pasă”
Programul Capitala Mondială a Cărții a fost inițiat de UNESCO, în 1996, cu scopul de a încuraja și promova activități din sfera cărții și a lecturii cu impact local, dar și global, prin conferirea anuală a acestui titlu unui oraș, premiind astfel cel mai bun program de promovare a cărții. Programul are în vedere, de asemenea, susținerea activităților creative și inovative specifice, promovarea păcii, îmbogățirea culturală și dialogul inter-cultural prin educație, comunicare și împărtășirea de informații.
Orașele desemnate cu titlul de Capitală Mondială a Cărții își asumă promovarea cărților și a cititului și organizarea de activități pe tot parcursul anului.
Ziua în care orașele preiau oficial titlul de capitală mondială a cărții este 23 aprilie (în fiecare an) de Ziua Mondială a Cărții și Dreptului de Autor. Madridul a fost primul oraș care a primit acest titlu, în anul 2001.
Listă orașelor care au fost desemnate de-a lungul timpului capitale mondiale a cărții:
Madrid (2001), Alexandria (2002), New Delhi (2003), Anvers (2004), Montreal (2005), Torino (2006), Bogota (2007), Amsterdam(2008), Beirut (2009), Ljubljana (2010), Buenos Aires (2011), Erevan (2012), Bangkok (2013), Port Harcourt (2014), Incheon (2015), Wroclaw (2016), Conakry (2017), Atena (2018), Sharjah, (2019), Kuala Lumpur (2020), Tbilisi (2021)
Guadalajara a fost aleasă să poarte titlul de Capitala Mondială a Cărții în 2022
Începând cu 23 aprilie 2022, orașul Guadalajara din Mexic va fi Capitala Mondială a Cărții și, timp de un an, va găzdui numeroase evenimente și manifestări de promovare a cărții și lecturii.
Planul general al programului de promovare a cărții depus de Guadalajara include, printre altele, redarea către comunitate a anumitor spații publice prin activități de lectură, folosirea lecturii ca liant social și a poveștilor pentru consolidarea mândriei de a aparține respectivelor comunități. Accent se va pune pe asigurarea accesului nediscriminatoriu la cărți, dar și pe rolul lor în promovarea schimbărilor sociale pozitive.
UNESCO și-a motivat decizia din acest an pe modul în care Guadalajara plănuiește să lucreze cu și prin cărți la promovarea incluziunii și a păcii.
ACCRA – noua Capitală Mondială a Cărții în 2023
După Guadalajara, Mexic, în 2022, orașul Accra din Ghana a fost desemnat Capitală Mondială a Cărții 2023, pentru accentul pe care l-a pus pe tineri și pe potențialul acestora de a contribui la propășirea culturii și bunăstării în Ghana. Programul propus de Accra caută să folosească puterea cărților de a activa tinerii, ca o modalitate eficientă de a modela generațiile următoare.
Programul vizează grupurile marginale cu un nivel ridicat de analfabetism, grupuri ce includ femei, tineri, migranți, oameni ai străzii sau persoane cu dizabilități. Printre măsurile propuse, se evidențiază consolidarea infrastructurii școlare și comunitare, dar și oferirea de sprijin instituțional pentru învățarea pe tot parcursul vieții și încurajarea culturii cititului.
Prin încurajarea sectorului editorial și al altor sectoare creative, programul își propune, de asemenea, să sprijine dezvoltarea competențelor profesionale pentru a stimula transformarea socio-economică a țării.
Printre activități se remarcă introducerea de biblioteci mobile pentru a ajunge la grupurile marginalizate, organizarea de ateliere care să promoveze cititul și scrisul de cărți, înființarea de centre de formare pentru tinerii șomeri și organizarea de competiții de prezentare a artei și culturii ghaneze.
Candidatura include, de asemenea, o componentă de susținere a drepturilor umane, al cărui scop este creșterea gradului de conștientizare publică a rolului libertății de informare și exprimare.
Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost oferită de Spania, unde are loc, în această zi, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sfântul Gheorghe (San Jordi) şi este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare. În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele şi femeile primesc flori, iar bărbaţii – cărţi. Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat după 1616.
