Caută
Close this search box.

Gabriel Biriş: Consolidarea fiscală înseamnă tratament egal, fără privilegii şi discriminări

gabriel biriş

Avocatul fiscalist Gabriel Biriş a explicat, în exclusivitate pentru MagnaNews.ro, ce înseamnă consolidarea fiscală.

În urmă cu două zile, am publicat un articol, despre o analiză scrisă de un grup prestant de experţi, referitoare la punctele necesare pentru consolidarea fiscală a României. Am discutat cu Biriş pe acest subiect.

Ce înseamnă această consolidare fiscală, în opinia grupului care a redactat analiza?
Practic, ce am inclus în capitolul 2 este rezultatul a ceea ce reprezintă, cum spune Daniel Dăianu, „cel mai mic numitor comun” – concluziile de acolo au fost insuşite de toţi semnatarii.

Care sunt pirncipiile de bază?
Principiul de bază de la care au plecat toţi semnatarii este ca sarcina fiscală totală, incluzând aici şi contribuţiile sociale, a căror bază de calcul am insistat că trebuie să fie plafonată cât mai jos posibil, să nu creeze probleme bugetare, iar acest „cât mai jos posibil” am calculat că e la trei salarii medii.

Principiul la care am convenit e că sarcina fiscală trebuie să depindă de mărimea venitului, nu de tipul lui. Aceasta înseamnă eliminarea tuturor scutirilor şi tratamentelor preferenţiale. Scutirile sunt cele cunoscute şi sunt din păcate foarte multe şi din ce în ce mai multe.

Numai ce s-au mai scutit încă 300.000 de angajaţi din Agricultură şi Producţia de alimente. Avem astfel: IT – scutire la impozit pe salariu; Cercetare-Dezvoltare – la impozit pe salariu; angajaţii sezonieri din HORECA – la impozit pe salariu; Construcţii şi Materiale de construcţii – la CASS; Agricultură – la impozit şi CASS.

De asemenea, în ce priveşte baza de calcul pentru contribuţii, privilegiul de a plăti din salariul minim eliminat şi contribuţiile pe veniturile din muncă – adică salarii şi PFA, PFI, freelanceri, profesii libere şi drepturi de autor, plătite în limita plafonului pe suma veniturilor.

Care trebuie să fie regula?
La impozitul pe profit, impozitul pe profit să fie regula, iar impozitul pe microîntreprinderi să fie excepţia, ca variantă de impunere simplificată, pentru companiile foarte mici. Să fie redus plafonul şi limitate obiectele de activitate pentru microîntreprindere şi numărul de microîntreprinderi.

Chestiunea are un impact semnificativ şi în ceea ce priveşte contribuţiile. Noi ştim că foarte multe salarii sau alte remuneraţii, ca activităţi independente, sunt luate pe microîntreprindere. La impozitul pentru companii, trebuie eliminat impozitul specific pentru hotelurile şi restaurantele mari şi supuse impozitului pe profit. Nu e normal ca un club, care vinde un sezon şampania cu roaba, să plătească impozit un an cam cât îi reţin eu impozit şi contribuţii secretarei mele: 50.000 de lei anual.

Cum trebuie să stea lucrurile la TVA?
La TVA, singurele propuneri se referă la faptul că noi am considerat că nu e normal ca mâncarea luată din alimentară să fie cu TVA 9%, iar cea din restaurant cu TVA 5%. Am propus aplicarea cotei reduse la alimente şi la restaurant.

În ceea ce priveşte cota redusă pentru alimente şi băuturi, am recomandat ca TVA, la alimente la care consumul în exces dăunează grav sănătăţii, să nu mai fie stimulat prin taxare mică, adică să se aplice cota standard de TVA.

Din punctul nostru de vedere, obiectivul de ajustare semnificativă pe partea de venituri, între 3,7% şi 4,7% din PIB, poate fi făcută doar prin consolidare fiscală, adică tratament egal, fără privilegii şi discriminări, cu măsuri serioase de combatere a evaziunii la TVA. Dacă o ţinteşti pe aceea, la ţinteşti pe toate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri