Primăria Sectorului 3 şi fostul architect-şef au fost obligaţi de Tribunalul Bucureşti să îi achite unei femei, care a construit un bloc, pentru care autorizaţia de construire a fost anulată, despăgubiri de peste nouă milioane de lei, pentru lipsa de folosinţă a imobilului. Sentinţa nu este definitivă.
Totul a început în anul 2008, conform ziarului Adevărul, când Primăria Sectorului 3 a emis pe numele Juriţei Voislava, printr-un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) o autorizaţie de construcţie pentru un bloc de şapte etaje.
Ulterior, la plângerea unor vecini, autorizaţia de construcţie a fost anulată, pe motiv că „au fost aprobate reglementări de urbanism, care puteau fi aprobate numai la nivel de PUZ, iar competenţa revenea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, iar nu Consiliului Local al Sectorului 3”.
După anularea autorizaţiei de construcţie, blocul, deşi ridicat, nu a putut fi intabulat şi dat în folosinţă. Astfel, Juriţa Voislava a dat în judecată Primăria Sectorului 3 şi pe fostul arhitect-şef al Primăriei Sectorului 3, cerând plata integrală a prejudiciului, pe care i l-au produs, prin emiterea certificatelor de urbanism si a autorizaţiilor de construcţie anulate ulterior de instanţă, dar şi daune morale pentru prejudiciul moral îndurat.
În proces, femeia a arătat că „şi-a vândut casa, pentru a realiza această investiţie, şi de câţiva ani este fără locuinţă, în condiţiile în care toate economiile, precum si surse financiare externe, atrase de la parteneri şi de la bănci (pentru care curg dobânzi şi penalităţi) sunt blocate în acest imobil, care nu poate fi finalizat şi valorificat”.
Tribunalul Bucureşti a admis în parte cererea reclamantei, obligând pârâţii, în solidar, să achite suma de 9,4 milioane de lei.
„Având în vedere că imobilul edificat nu a putut fi finalizat, întrucât actele de autorizare au fost anulate, reclamanta nu a putut dispune de imobil, cu atât mai mult cu cât acesta este destinat spaţiului de locuit, cu locuinţe colective.
Aceasta este evidenţiată prin lipsa de folosinţă asupra imobilului”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti, care nu este definitivă, fiind atacată cu apel.
