Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, în Republica Moldova, doar două partide ar putea depăși pragul electoral de 5%, iar acestea ar fi Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de factură pro-europeană, care ar înregistra un scor de 21% din intențiile de vot, și formațiunea prorusă Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care ar obține un scor de 13%, se arată în cel mai recent sondaj al Institutului Republican Internațional (IRI), cu sediul la Washington.
Pe următoarele locuri s-ar clasa Partidul Ilan Șor, cu 4%, condus de oligarhul fugar, implicat în „furtul miliardului”, Ilan Șor, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), cu 3%, și Congresul Civic, condus de fostul deputat comunist Mark Tcaciuk. Toate acestea sunt de stânga și de factură pro-rusă.
22% dintre respondenți au declarat că nu ar vota pe nimeni. Plaja celor nehotărâți se ridică la 33%.
Pe lista politicienilor în care cetățenii moldoveni au cea mai mare încredere se regăsesc președintele Maia Sandu, cu un scor de 20%, președintele de facto al PSRM, Igor Dodon, cu 15%, primarul Chișinăului, Ion Ceban, cu 8%, liderul PCRM, Vladimir Voronin, cu 7%, și oligarhul fugar Ilan Șor, cu 5%.
La capitolul „cele mai importante pobleme pe care Republica Moldova le are astăzi”, respondenții au plasat pe primul loc trei probleme economice: costul vieții și prețurile mari cu 64%, veniturile mici – 39% și șomajul 32%.
Abia pe locul al patrulea s-a situat corupția, cu 27%, și sărăcia pe cinci, cu 17%.
Întrebați cum ar descrie situația propriei gospodării, din punct de vedere economic, 59% au declarat că este foarte bună și oarecum bună. În următorul an, doar 17% din cei care au răspuns se așteaptă ca situația propriei gospodării să se îmbunătățească mult sau într-o oarecare măsură, 33% au spus că va rămâne la fel, în timp ce 32% au spus că se va înrăutăți.
55% dintre respondenţi au spus că relațiile cu UE merg într-o direcție bună. În ceea ce privește relațiile cu alte state, România este pe primul loc: 83% văd relația cu România ca fiind „foarte bună” și „oarecum bună”, în timp ce 6% o văd ca fiind „foarte rea” și „oarecum rea”.
Pe locul doi, se clasează relația cu UE, văzută de 79% dintre moldoveni ca fiind foarte bună sau oarecum bună. Relația cu SUA este de asemenea văzută bine: 52% dintre respondenţi o consideră „foarte bună” sau „oarecum bună”.
China este pe locul patru, iar Rusia abia a cincea, cu doar 20%, care văd o relație „foarte bună” și „oarecum bună”, în timp ce 66% o văd „foarte rea”, ori „oarecum rea”.
La capitolul siguranță, doar 31% dintre respondenți spus că se simt „foarte siguri” sau „mai mult în siguranță”, în timp ce 65% se declarată într-o „foarte mare nesiguranță” și „mai mult în nesiguranță”.
Cu toate acestea, situația de nesiguranță este dată în proporție de 55% de motive economice, legate de inflație și prețurile mari, 38% este legată de acțiunile militare ale Rusiei, în proximitate, 28% de șomaj și lipsa slujbelor, 14% de instabiltiatea furnizărilor de gaze și 12% de migrație, informează G4Media.
În ceea ce privește amenințarea trupelor din regiunea separatistă transnistreană, 31% dintre respondenți o consideră una „foarte reală”, 19% una care depinde de ce se va întâmpla în Ucraina și 37% spun că Transnistria „nu este o amenințare reală”.
În privința regiunii transnistrene, cei mai mulți, 48%, o văd ca pe o regiune obișnuită ca oricare alta, în componența Moldovei, 16% o văd ca pe o atunomie locală, în compența Republicii Moldova, 16% o văd independentă, 5% ca parte a Federației Ruse, în timp ce 1% ca parte a Ucrainei.
Cei mai mulți respondenți au indicat televiziunea ca principală sursă de informare (80%), urmată de online (59%), rețelele sociale (52%), rude și prieteni (23%), radio (16%), colegi de muncă (8%), apoi ziare tipărite (8%).
Cea mai folosită rețea socială în Repulica Moldova rămâne Facebook (67%), urmată de Viber (49%), Facebook Messgenger (37%), WhatsApp (25%), Instagram (23%), Odnoklassniki (19%), Telegram (15%), Vkontakte (7%) și Twitter (4%).
Sondajul a fost realizat în perioada dintre 9 februarie şi 30 martie, pe un eșantion de 1.306 de respondenți, dintre care 46% bărbați și 54% femei, cu media de vârstă între 18-49 de ani (54%) și peste 49 de ani (46%).
