Un grup de lucru prestant, format din experţi români cunoscuţi la nivel naţional, a realizat o analiză despre conslidarea fiscală. Necesară pentru România, cu atât mai mult acum, decât până acum.
„Între economiștii de la noi exista de mai mult timp preocuparea de a se realiza analize mai aprofundate ale regimului fiscal autohton, care să încerce să imagineze căi de regândire a acestuia, de creștere a veniturilor fiscale, aflate la un nivel extrem de scăzut față de standardele europene”, scrie preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în introducere.
La capitolul „Recomandări şi bune practici”, grupul scrie:
Beneficii ale digitalizării se pot observa în Austria, Estonia, Finlanda, Suedia etc., acolo unde sunt implementate eficient proiectele de digitalizare a sistemelor fiscale cu rezultate notabile, precum:
• utilizarea semnăturii și a formularelor electronice în relația cu statul reduce costurile de administrare fiscală cu 2% din PIB în fiecare an în Estonia după 2016. Sistemul informatic integrat al fiscului permite ca formularele privind taxele sa fie pre-completate și depuse electronic chiar și într-un singur minut.
• reducerea cu 15% a evaziunii TVA în Ungaria și, în Slovacia, prin implementarea AMEF.
• atingerea unui decalaj la încasare al TVA de 5-7% în Finlanda prin digitalizarea sistemului fiscal.
Experţii dau apoi exemplul Austriei:
Austria, care în anul 1997 a separat centrul de calcul al Ministerului de finanțe și a creat o societate cu răspundere limitată deținută de stat prin intermediul Ministerului de Finanțe – Austrian Federal Computing Centre or Bundesrechenzentrum (BRZ – https://www.brz.gv.at/en/).
Această companie administrează toate bazele de date ale statului austriac, dar și ale instituțiilor publice federale sau locale, oferind servicii integrate tuturor acestora.
Unul din aceste servicii este FinanzOnline, funcțional din 2003, care asigură interfață între Ministerul de Finanțe austriac și contribuabili, dar și cu consultanți fiscali, avocați, notari, municipalități.
Finlanda a utilizat tehnologia clock-chain:
În Finlanda, autoritățile fiscale au început să lucreze cu băncile la un sistem blockchain pentru a urmări taxele pe tranzacțiile imobiliare. Finlanda a desfășurat, de asemenea, un proiect pilot de evaluare a eficacității unui sistem de TVA bazat pe blockchain.
În Suedia, autoritățile fiscale testează blockchain pentru a digitiza utilizarea chitanțelor, pentru implementarea soluțiilor electronice privind impozitul pe venit pentru nerezidenți și taxele vamale.
Estonia a mutat o serie de servicii guvernamentale în blockchain, inclusiv registre bancare, de sănătate și de afaceri.
Grupul recomandă:
1.Elaborarea unei politici aferente transformării digitale în vederea administrării fiscale.
2.Implementarea unor principii de bună guvernanță în dezvoltarea cadrului intern de administrare a ANAF, în scopul creării premiselor implementării unui proces de transformare digitală.
3.Înțelegerea capacităților existente și nevoilor în domeniul TIC, pe baza unui proces documentat de analiză.
4.Implementarea cadrului de management al riscurilor de neconformare fiscală.
5.Stabilirea unei arhitecturi informatice pe niveluri, plecând de la catalogul de servicii – arhitectura de aplicații care să le susțină, care să se bazeze pe o arhitectură de date, pe o arhitectură de infrastructură și una de comunicații, toate integrate și în interoperabilitate internă și cu exteriorul, pe baza unui plan strategic.
download analiza completă aici
GRUPUL DE LUCRU (în ordine alfabetică)*
• Gabriel Biriș – partener Biriș Goran SPARL
• Delia Florina Cataramă – conferențiar universitar dr. ASE București, consultant fiscal – Tax Partner ViboalFindEx
• Bogdan Căpraru – profesor universitar dr. Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, membru al Consiliului Fiscal al României
• Radu Ciobanu – conferențiar universitar dr. ASE București, expert contabil
• Adrian Codîrlașu – doctor în economie, Vicepreședinte Asociația Analiștilor Financiari Bancari, Vicepreședinte CFA România, profesor asociat ASE București
• Bogdan Octavian Cozmâncă – conferențiar universitar dr. ASE București, vicepreședinte al Consiliului Fiscal al României
• Cristian Cucu – expert în digitalizarea sectorului public, Asociația CIO Council
• Daniel Dăianu – academician, profesor universitar dr. SNSPA, președinte al Consiliului Fiscal al României
• Iuliana Mihaela Dascălu – doctor în economie, expert Consiliul Fiscal al României
• Ionuț Dumitru – profesor universitar dr. ASE București, economist-șef Raiffeisen Bank
• George Georgescu – doctor în economie, Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române, membru al Consiliului Fiscal al României
• Georgiana Camelia Georgescu (Crețan) – conferențiar universitar dr. ASE București, membru al Consiliului Fiscal al României
• Valentin Lazea – economist-șef Banca Națională a României
• Dan Manolescu – președinte Camera Consultanților Fiscali
• Constantin Marin – doctor în economie, Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române
• Călin Rangu – lector universitar dr. Universitatea „Danubius” din Galați, Asociația CIO Council
• Răzvan-Victor Stanca – expert principal Banca Națională a României
• Lucian Țâțu – conferențiar universitar dr. ASE București
• Leonard Uzum – expert Consiliul Fiscal al României
• Liviu Vidrașcu – membru CFA România
