Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit la Palatul Cotroceni pe preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, principalul punct de discuţie fiind situaţia din Ucraina.
Klaus Iohannis a afirmat că au discutat modalităţile concrete în care putem sprijini, cât mai eficient, refugiaţii care au fugit din calea războiului, evidenţiind eforturile complexe ale României, inclusiv hub-ul umanitar de la Suceava.
Preşedintele a menţionat, conform News.ro, că, în ceea ce priveşte negocierile dintre Ucraina şi Rusia, acestea ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei.
”Avem o relaţie bilaterală foarte bună şi am mulţumit domnului Preşedinte pentru susţinerea constantă a Lituaniei pentru obiectivele strategice ale României, precum aderarea la spaţiul Schengen, respectiv la OCDE.
Schimburile comerciale bilaterale sunt în creştere, avem potenţial şi trebuie să facem eforturi suplimentare, inclusiv din perspectiva investiţiilor reciproce”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a mai arătat că cele două ţări au o cooperare eficientă în domenii precum apărarea, afacerile interne şi cercetarea şi putem extinde această cooperare şi în alte domenii sectoriale, precum tehnologiile inovative sau securitatea energetică.
”O temă pe care am discutat-o aprofundat a fost, desigur, războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a generat cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, cu implicaţii multiple.
Am discutat modalităţile concrete în care putem sprijini, cât mai eficient, refugiaţii care au fugit din calea războiului, evidenţiind eforturile complexe ale României, inclusiv hub-ul umanitar de la Suceava.
Am reiterat de asemenea faptul că România sprijină o anchetă amănunţită a Curţii Penale Internaţionale cu privire la toate crimele de război comise de trupele ruse”, a spus şeful statului”, a spus şeful statului.
Preşedintele a menţionat că, în ceea ce priveşte negocierile dintre Ucraina şi Rusia, acestea ar trebui să aibă ca rezultat restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, singura variantă acceptabilă fiind o soluţie conformă dreptului internaţional şi intereselor de securitate euroatlantică.
”România susţine consolidarea ansamblului de sancţiuni adoptate la adresa Rusiei şi am pledat pentru continuarea coordonării cu partenerii şi aliaţii noştri, în această direcţie.
Am evidenţiat, totodată, în cadrul discuţiilor noastre, faptul că Republica Moldova are nevoie de asistenţă financiară directă substanţială, atât pentru gestionarea afluxului de refugiaţi cu care se confruntă, cât şi pentru a-şi consolida securitatea energetică, finanţele publice şi pentru a implementa reformele ambiţioase pe care le-a asumat”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a anunţat că România va găzdui la Bucureşti, împreună cu Germania şi Franţa, cea de-a doua ediţie a Conferinţei Platformei de Sprijin pentru Moldova, pentru a dezvolta angajamentele deja luate de statele participante, şi am invitat Lituania să se implice.
”Am discutat cu Preşedintele Nausėda şi despre situaţia actuală de securitate regională, reiterând necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO pe termen lung pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră.
Este evidentă importanţa implementării deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie, ţara noastră acţionând pentru crearea, cât de rapid posibil, a Grupului de Luptă aici, în România.
Am reiterat, totodată, decizia României de a relua în 2023 participarea la misiunea de poliţie aeriană NATO în zona baltică, baza pentru executarea misiunilor urmând să fie în Lituania”, a declarat Iohannis.
Potrivit preşedintelui, această măsură reprezintă o contribuţie responsabilă a României la întărirea securităţii colective aliate şi o dovadă de solidaritate cu statele din această regiune.
