Caută
Close this search box.

VIDEO Laura Codruţa Kovesi: Între 30 și 60 de miliarde de euro sunt pierdute, anual, din cauza fraudei

Autoritățile din statele membre UE nu manifestă suficientă dorință pentru a recupera zeci de miliarde de fonduri pierdute în urma fraudei în fiecare an, potrivit șefului agenției UE pentru criminalitate financiară.

Laura Kövesi, procuror-șef la Parchetul European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze TVA la aproximativ 130 de miliarde de euro în fiecare an, dintre care între 30 și 60 de miliarde de euro sunt pierdute din cauza fraudei sau „pur și simplu furat” din cuferele țării.

„Dacă aș fi ministru de finanțe, probabil că mi-aș fi pierdut somnul din cauza asta”, a spus ea. „Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare.”

Kövesi a vorbit cu Euronews în timp ce EPPO sărbătorește prima aniversare, după ce și-a lansat oficial operațiunile în iunie 2021 .

Parchetul independent, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile care dăunează bugetelor la nivelul UE, inclusiv fraudă, corupție și spălare de bani.

Condus de un grup de procurori europeni din fiecare dintre cele 22 de state participante ale UE, ea înaintează cazurile de infracțiuni financiare în instanțele naționale competente. Unul dintre cele mai mari beneficii ale sale este că poate investiga crime peste granițe, în timp ce autoritățile naționale sunt limitate pe propriul teritoriu.

În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de investigații , a emis 28 de rechizitori și a obținut patru condamnări, pe lângă obținerea unor ordonanțe judecătorești de înghețare a activelor a 259 de milioane de euro.

Cu toate acestea, în ciuda acestor presupuse succese, Kövesi deplânge faptul că mai trebuie să convingă anumiți lideri ai UE de importanța activității EPPO. „Prea des”, a spus ea pentru Euronews, „ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pentru orice economie a organizațiilor criminale care poate provoca astfel de daune doar prin frauda TVA”.

Țări recalcitrante

Atât în ​​timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu i-au luat în serios activitatea, indiferent dacă au participat sau nu la agenție.

Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților oficiali ai UE pentru că nu a trimis în mod repetat EPPO niciun procuror delegat europeni (PDE) – „botinele de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.

Kövesi a criticat guvernul sloven asupra chestiunii la diferite intervale, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și creând un „precedent periculos” prin interferarea în buna funcționare a acestuia.

Guvernul sloven și-a nominalizat în cele din urmă EDP-urile în noiembrie, înainte de a provoca și mai multă furie în ianuarie, când a propus o modificare a legii pentru a reduce timpul pe care l-ar permite urmăririi penale a cazurilor de infracțiuni cu guler alb.

Aceasta nu a fost singura țară care a aruncat o cheie timpurie în lucrările EPPO. La începutul anului, procurorii spanioli și ai EPPO s-au certat cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusa corupție legată de un acord privind măștile de față din era COVID, semnat de guvernul regional din Madrid.

Polonia, care nu participă la EPPO, dar trebuie să-l recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile de cooperare ale agenției. Kövesi a contrastat acest lucru cu Ungaria, o altă țară non-EPPO care a răspuns la toate solicitările agenției.

În prezent, singurul lucru pe care EPPO îl poate face pentru a încerca să alinieze țările care se comportă neadecvat este să sesizeze chestiunea Comisiei Europene, ceea ce a făcut deja în cazul Sloveniei și Poloniei.

În cazul Spaniei, unde există o diferență în interpretarea dreptului UE, Kövesi a spus că chestiunea ar trebui să se adreseze Curții Europene de Justiție. „Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme și probleme în cooperare între EPPO și autoritățile naționale”, a spus ea.

O echipă „de elită” de criminaliști

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care EPPO s-a confruntat în primul său an de acțiune este gestionarea celor 22 de coduri penale și sisteme juridice diferite în care lucrează.

Aceste diferențe au condus la discrepanțe uriașe în ceea ce privește volumul infracțiunilor financiare identificate în fiecare țară, potrivit lui Kövesi, unele detectând o mulțime de cazuri complexe, iar altele „foarte puține, sau chiar zero”.

„Este vorba despre voința autorităților de a identifica și detecta crimele și de a raporta aceste crime către EPPO”, a spus ea. „Nu știm, încercăm să găsim răspunsul, cum să rezolvăm acest lucru.”

Diferențele ridică, de asemenea, probleme cu privire la momentul în care EPPO poate chiar începe o investigație. Legislația din unele țări, de exemplu, permite agenției să analizeze cazurile de contrabandă, iar în altele nu.

Kövesi a spus că o modalitate prin care dorește să alinieze politica de urmărire penală este prin crearea unei echipe „de elită” de anchetatori EPPO care lucrează în fiecare țară.

„În unele state membre, avem deja echipe de sprijin în cadrul EPPO, cum ar fi anchetatori financiari și ofițeri de poliție”, a spus ea. „Acesta ar trebui să fie un standard în toate statele membre”.

În general, a spus Kövesi, primul an de acțiune al EPPO a fost „provocator”, dar agenția a început bine. Obiectivul ei pentru anul următor este să consolideze munca depusă până acum. „Lucrăm în interesul cetățenilor europeni și le protejăm banii. Cei care trebuie să se sperie sunt criminalii.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri