ASF aminteşte că piaţa de criptomonede a fost zdruncinată de un val de scăderi în primul trimestru din 2022, iar principalele criptomonede au avut o evoluţie similară unei bule speculative, înregistrând o creştere rapidă de peste 3 deviaţii standard, urmată de o scădere rapidă din trimestrul III 2021 până în prezent.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat prima ediţie din acest an a Raportului privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare, în care tratează pe larg subiectul criptomonedelor, mai ales în contextul prăbuşirii valorii acestor active extrem de riscante.
”Deşi nu are în atribuţii supravegherea pieţelor cripto, autoritatea este preocupată de evoluţia acestor active, în contextul în care din ce în ce mai mulţi consumatori din România le-au accesat”, arată ASF.
Prima ediţie din acest an a Raportului privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), tratează pe larg subiectul criptomonedelor, mai ales în contextul prăbuşirii valorii acestor active extrem de riscante.
„Decuplarea pieţelor financiare de fundamentele economice poate genera bule speculative şi conduce la creşterea riscului sistemic. Un astfel de exemplu este piaţa de criptomonede care a fost zdruncinată de un val de scăderi în primul trimestru din 2022. Principalele criptomonede au avut o evoluţie similară unei bule speculative, înregistrând o creştere rapidă de peste 3 deviaţii standard, urmată de o scădere rapidă din trimestrul III 2021 până în prezent”, punctează analiştii ASF încă din debutul capitolului dedicat criptoactivelor din Raportul privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare.
Documentul citat, disponibil pe site-ul ASF, vine şi cu o prezentare amplă a modului în care funcţionează criptoactivele, dar şi cu o clasificare a acestor active, ce poate fi utilă consumatorilor care se gândesc să investească.
De exemplu, Raportul tratează cazul „Luna”, moneda virtuală care şi-a pierdut întreaga valoare în doar câteva zile, provocând un cutremur pe piaţa de profil, dar şi un val de reacţii în întreaga lume.
„Un declin major al Bitcoin a coincis cu o scădere a valorii token-ului Luna, ca urmare a faptului că investitorii au lichidat toate criptomonedele. În cea mai mare parte a istoriei monedei, raportul este mai mare de unu, ceea ce înseamnă că investitorii pot răscumpăra întotdeauna jetoanele TerraUSD la valoarea nominală. La 10 mai 2022, raportul dintre criptomoneda Luna şi capitalizarea de piaţă a TerraUSD a scăzut sub 0,5. Prin urmare, nu exista o modalitate fezabilă de a răscumpăra toate monedele TerraUSD la valoarea nominală. Fundamentele slabe ale parităţii au declanşat un atac speculativ. Mecanismul de arbitraj s-a întrerupt atunci când preţurile Luna au continuat să scadă. În concluzie, monedele stabile algoritmice sunt predispuse la riscul de devalorizare şi la atacuri speculative atunci când sunt insuficient garantate”, notează raportul citat.
Specialiştii ASF sesizează şi o relaţie directă între evoluţia pieţelor financiare clasice şi cea a criptoactivelor, aspect care denotă, o dată în plus, că utilitatea acestui tip de active în diversificarea portofoliilor de investiţii nu este la nivelul la care le este de multe ori prezentată potenţialilor investitori.
„Corelaţia din ce în ce mai mare a preţurilor criptoactivelor cu principalele active financiare riscante în timpul episoadelor de criză pe piaţă pune la îndoială utilitatea acestora pentru diversificarea portofoliilor.
A fost observată o creştere a corelaţiei dintre randamentele criptoactivelor şi cele ale acţiunilor în timpul şi după incertitudinile de pe piaţă din martie 2020, precum şi în timpul vânzărilor de pe piaţă din decembrie 2021 şi mai 2022.
Acest lucru poate sugera faptul că, în perioadele de aversiune faţă de risc pe pieţele financiare mai mari, piaţa criptoactivelor a devenit mai strâns legată de activele de risc tradiţionale, o tendinţă care se poate datora în mare parte implicării crescute a investitorilor instituţionali.
În schimb, corelaţia cu aurul a devenit negativă în timpul unei perioade de creştere a aşteptărilor inflaţioniste şi a tensiunilor geopolitice”, se mai arată în Raportul A.S.F. privind stabilitatea pieţelor financiare nebancare.
