Ministrul român al Apărării a confirmat planurile (țării) de a procura noi submarine din Franța. Care ar fi impactul asupra regiunii Mării Negre dacă această intenție se va materializa?
Publicația locală DefenseRomania a dat știrea, săptămâna trecută, în urma unui interviu exclusiv cu Vasile Dîncu, ministrul român al Apărării: Planul de achiziții al Forțelor Armate Române include submarine și elicoptere franceze Scorpene. Ministrul a adăugat că a fost semnată o scrisoare de intenție cu ministrul francez al Apărării, în acest sens, scrie rador.ro citând NAVAL NEWS.
„Am semnat o scrisoare de intenție cu ministrul francez al Apărării, pentru un viitor proiect, pentru care am început deja demersurile pentru a-l înainta Parlamentului. Este un proiect legat de submarine și elicoptere Scorpene. Este o scrisoare de intenție pe care am făcut-o cu guvernul francez. Avem în vedere acest program pe viitor, încercăm să-l fundamentăm”, a spus ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, într-un interviu pentru DefenseRomania.
Anunțul urmează scrisorii de intenție semnate la 15 iunie 2022 de cele două părți. O declarație a Ministerului francez al Apărării, publicată la acea vreme, spunea: „Această scrisoare de intenție marchează dorința ambelor țări de a coopera în domeniul naval. În contextul strategic actual, România dorește să-și dezvolte capacitățile navale, bazându-se pe know-how-ul industrial francez și pe credibilitatea operațională a Marinei noastre”.
Contactat de Naval News, Naval Group, proiectantul și producătorul submarinului Scorpene, nu a dorit să comenteze noile informații.
Forțele Navale Române au menținut o forță de submarine încă din cel de-al Doilea Război Mondial și, prin urmare, sunt familiarizate cu operațiunile cu submarine în Marea Neagră. Cu toate acestea, singurul submarin aflat în prezent în flota lor, submarinul de clasă Kilo, Delfinul, este inactiv și ținut în rezervă de peste 20 de ani.
Submarinele românești: impact asupra regiunii Mării Negre
Pentru a face lumină asupra posibilului impact pe care l-ar putea avea în regiunea Mării Negre o astfel de achiziție, am luat legătura cu Hugo Decis, analist-cercetător la Institutul Internațional de Studii Strategice și expert în afaceri navale și subiecte de securitate maritimă.
Naval News: Ce implicații ar avea un acord cu submarine pentru Franța, pentru România și pentru regiunea Mării Negre?
Hugo Decis: Dincolo de legăturile istorice care există între Franța și România, dintr-o varietate de motive, perspectiva unui acord pentru submarine între cele două țări ar confirma că relația bilaterală dintre ele a atins un nou nivel în urma invaziei ruse în Ucraina.
Capacitatea Franței de a furniza rapid trupe pentru apărarea României a subliniat faptul că este un aliat valid și de încredere, ceea ce poate să crească valoarea ofertelor Franței în ceea ce privește exporturile militare. Franța, desigur, ar beneficia de pe urma obținerii unui alt acord în Europa, o regiune în care a făcut mari eforturi, din punct de vedere istoric, să exporte armament, în ciuda succeselor recente.
În privința României, perspectiva de a primi capabilități moderne ar fi în beneficiul, în mare măsură, al capacităților Marinei sale, după ani, dacă nu decenii, de scădere a capacităților. Nu în ultimul rând, perspectiva de a vedea mai multe submarine NATO operând în Marea Neagră ar fi benefică, în general, pentru poziția Alianței în regiune și ar reduce dependența acesteia de Turcia, o țară care s-a dovedit recent, în mare parte, nedemnă de încredere și care a înstrăinat majoritatea partenerilor săi din NATO.
Naval News: De ce un nou submarin pentru România ar fi, mai degrabă, ceva inovator, în comparație cu corvetele pe care intenționează să le achiziționeze sau cu rachetele de coastă (de exemplu)?
Hugo Decis: La această întrebare este greu de răspuns, din moment ce ne lipsesc detalii cu privire la setul de senzori pentru submarin(e) și la structura armelor. Pentru a rămâne la generalități, un submarin românesc care operează în Marea Neagră ar fi o platformă relevantă de pe care să fie colectate date și informații despre operațiunile rusești în regiune, să fie urmărite active specifice și, în general, asta să contribuie la descurajarea convențională a țării, prin contestarea monopolului Rusiei și al Turciei asupra domeniului subacvatic local. Echilibrul local de puteri ar rămâne, desigur, ferm în favoarea Rusiei, dar existența încă unui submarin NATO în Marea Neagră ar trebui să fie luată în considerare la proiectarea și efectuarea operațiunilor navale locale. Acest lucru nu înseamnă însă că România ar trebui să ignore rachetele antinavă terestre (AShM). De fapt, România va trebui să echilibreze cerințele multiple cu mijloacele financiare de care dispune, pentru a consolida mai bine capacitățile forțelor sale armate.
Naval News: Pe de altă parte, achiziționarea unui număr mic de submarine (unul, două, poate trei) nu le face oare obiective prioritare de „valoare mare” pentru adversar? Cum ar putea România să abordeze această problemă?
Hugo Decis: Aceste active ar deveni ținte de mare valoare în majoritatea scenariilor care ar implica o confruntare între România și Rusia. Acest lucru ar face din principala bază navală a României de la Constanța o locație deosebit de valoroasă pentru a se apăra de o varietate de amenințări, cele mai multe dintre ele în primul rând forțe aeropurtate și maritime, și ar trebui, în opinia mea, să demareze procesul de planificare pentru cel mai rău scenariu, chiar dacă o confruntare între Rusia și NATO pare improbabilă.
