Fostul ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, susţine că noile legi ale Justiției, adoptate de Guvern, „întăresc influenţa politicului şi consolidează puterea reţelei antireformiste” din magistratură.
Deputatul USR afirmă, într-un mesaj postat pe Facebook, că ministrul Cătălin Predoiu „a legat piatra de gâtul Justiţiei independente, iar coaliţia PSD-PNL-UDMR se pregăteşte să o arunce în apă”.
„După măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele trebuiau în primul rând corectate şi, în plus, modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR şi ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023. Problema este că, în loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra Justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii”, spune fostul ministru al Justiţiei.
Potrivit acestuia, în dezbaterile din Parlament USR va folosi toate căile legale şi politice pentru a diminua impactul negativ al acestor legi asupra Justiţiei.
„I-au trebuit lui Predoiu 9 luni de zile de când a revenit la conducerea Ministerului Justiţiei pentru a definitiva nişte proiecte care erau deja redactate, discutate, dezbătute. Încă nouă luni pentru a pune pe butuci nişte reforme şi pentru a preda justiţia Sistemului cu epoleţi şi ferocei grupări retrograde din CSM.
Cu astfel de modificări aduse legilor Justiţiei nu există nicio şansă să se ridice MCV pe merit”, susține deputatul USR, care îl acuză pe Predoiu că ar fi „bătut palma cu pesediştii şi cu gruparea nocivă” din CSM şi „a întors spatele” părţii din magistratură care a luat poziţie anii trecuţi împotriva derapajelor legislative.
Stelian Ion enumeră „elementele nocive” din noile legi ale Justiției:
„Interesul lui Iohannis în numirea procurorilor este păstrat intact, în ciuda recomandărilor GRECO și a recomandărilor din cadrul MCV. Acesta a fost unul dintre principalele motive de enervare a lui Iohannis anul trecut: cum să mai existe o entitate care să se interpună în procesul de desemnare a procurorilor de rang înalt inițiat de ministrul justiției și finalizat de Președinte?
Ca atare, și pe viitor avizele secției pentru procurori din cadrul CSM vor fi consultative, adică numai bune de ignorat de un președinte precum Iohannis. De ce toată tevatura asta? Simplu.
Pentru că Sistemul patronat azi de Iohannis așa gândește și acționează: politicienii parte a sistemului trebuie protejați de întrebările iscoditoare ale unor procurori prea curioși și insistenți. Mai ales în aceste vremuri când sunt de tocat atâtea miliarde din PNRR și din buget.
Dacă ai toate pârghiile de numire a procurorilor șefi DNA, DIICOT, a Procurorului General, ai mai multe șanse să pui pe acele funcții oameni receptivi la semnalele politice. Nu înseamnă că vei reuși întotdeauna să ai această influență, dar îți creezi toate premisele în acest sens.
Unele dintre modificările pe care le propuneam noi anul trecut se refereau la poliția judiciară. Ideal ar fi ca acești polițiști să treacă în subordinea directă a procurorilor. Ca prim pas, era important să crească numărul detașărilor lor la parchete.
Noile proiecte nu fac acest lucru. Nu este clar ce se va întâmpla cu polițiștii de poliție judiciară. Având în vedere interesele din această zonă, sunt convins că viitoarele schimbări nu vor fi decât în detrimentul acestor detașări către parchete.
Inspecția Judiciară, care a făcut ravagii în ultima vreme printre magistrații critici cu modificările făcute în epoca Dragnea și cei care au deranjat prin soluțiile curajoase date împotriva unor politicieni, își va continua nestingherită opera cu aceiași oameni recrutați de Netejoru. Rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat.
CSM nu va avea parte de reforma care ar fi putut scoate sistemul judiciar din zona gri în care băltește azi. Reforma alegerii și revocării membrilor CSM era esențială pentru a reseta jocurile de putere care se fac azi în CSM.
Schimbarea modalității de alegere prin asigurarea unui scrutin universal, adică prin acordarea posibilității tuturor magistraților de a-și alege reprezentanții în CSM pe toate nivelurile, era esențială.
Dacă programul de guvernare votat anul la sfârșitul lui 2020 ar fi fost respectat, iar legile justiției ar fi fost votate în varianta pe care am propus-o în martie 2021, nu ar mai fi fost posibile toate jocurile sulfuroase din CSM legate de prelungirea nelegală a mandatului președintelui și de alegerea noilor membri CSM.
Noile privilegii acordate membrilor CSM, care pot opta după încetarea calității de membru CSM fie să intre în avocatură, fie să ajungă notar, fără să mai dea examene, arată mai degrabă ca o promisiune de plată pentru servicii viitoare.
Oricum, nu are nicio legătură cu ideea de reformă a CSM, ci doar cu introducerea unor noi privilegii.
Posibilitatea ca Procurorul General și procurorii șef DNA și DIICOT de a infirma soluțiile tuturor procurorilor din subordine este cel puțin discutabilă, dacă avem în vedere și menținerea modalității de numire a acestor procurori de rang înalt printr-un mecanism eminamente politic, controlat doar de către politicieni (ministrul justiției și președinte).
În aceeași notă se înscrie și acordarea unor prerogative sporite Procurorului General legate de cariera procurorilor (delegări, detașări).
Esențiale pentru buna funcționare a Justiției și pentru asigurarea independenței acesteia sunt și desemnarea judecătorilor în funcțiile de conducere, precum și promovarea la instanțele superioare. Concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și la curțile de apel și tribunale vor fi controlate de Secția pentru judecători a CSM.
Este diminuat rolul Institutul Național al Magistraturii și întărit rolul președintelui ÎCCJ în cadrul procedurilor de promovare. Pe viitor, vicepreședinții instanțelor nu vor mai fi numiți prin concurs, ci vor fi propuși de președinții instanțelor și numiți de secția pentru judecători a CSM.
Se creează prin acest gen de reglementări un sistem piramidal de putere foarte nociv pentru independența justiției. Un sistem mult mai ușor de controlat și manevrat.
Puterea este concentrată în mâinile membrilor secției pentru judecători a CSM și ale președinților instanțelor în defavoarea colegiilor de conducere ale instanțelor.
Reintroducerea sancțiunii retrogradării, pe model militar, afectarea libertății de exprimare a magistraților prin menținerea obligației de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, dar și menținerea avizului conform al ministrului apărării pentru magistrații militari afectează în mod direct independența funcțională a acestora.
Ne este pregătită o Justiție ca o cazarmă militară de către premierul plagiator. Inclusiv acest subiect al influenței ministrului apărării asupra carierei magistraților militari a fost un element de dispută în 2021. Cu aportul major al tradătorului Iohannis, servilului Predoiu și plagiatorului Ciucă, epoleții au avut câștig de cauză.
Un fals subiect de controversă este apăsat de suveraniștii continuatori ai „reformelor” lui Dragnea din justiție: cum adică să fie eliminată din lege posibilitatea sancționării magistraților pentru nerespectarea deciziilor CCR?
Pe lângă faptul că acel text a dat naștere la abuzuri constatate inclusiv de CJUE, sancționarea pentru nerespectarea unei decizii CCR trebuie să intervină exact în aceeași modalitate ca sancționarea pentru nerespectarea legii.
Dacă încalci cu vinovăție o decizie a CCR, încalci de fapt textul legal care instituie obligativitatea deciziilor CCR. Or, pentru încălcarea legii avem text legal. Dincolo de aspectele teoretice, am ținut să amintesc și acest subiect pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la această controversă.
Ea îi convine lui Predoiu, pentru că acest combat mimat îl plasează aparent de partea bună a fileului, de partea proeuropeană. Acest subiect va fi umflat de site-urile suveraniste și trâmbițat de zona retrogradă a justiției care ar vrea să ne arunce în perioada justiției Rodicăi Stănoiu.
Pentru noi, prioritatea dreptului european asupra dreptului intern a reprezentat calea spre modernizarea societății și a justiției. În lipsa acestui principiu, care are consacrare constituțională, ne putem alinia liniștiți politicilor antieuropene impuse de Victor Orban.
I-au trebuit lui Predoiu 9 luni de zile de când a revenit la conducerea Ministerului Justiției pentru a „definitiva” niște proiecte care erau deja redactate, discutate, dezbătute.
Încă nouă luni pentru a pune pe butuci niște reforme și pentru a preda justiția Sistemului cu epoleți și ferocei grupări retrograde din CSM. Cu astfel de modificări aduse legilor justiției nu există nicio șansă să se ridice MCV pe merit”.
