Până pe 28 august, în Sala „Irina Nicolau” a Muzeului Național al Țăranului Român, puteţi vedea o selecție de picturi, desene și litografii de Tudor Banus. Expoziţia se numeşte sugestiv „Fantome și Fantezii”: de fapt, unele dintre lucrările expuse sunt recente, altele sunt mai vechi, constituind probabil o secțiune transversală a operei variate a artistului.
Un artist minuţios, aproape obsedat de detalii, complex şi complet – pictor și desenator, ilustrator de cărți, reviste și ziare -, Tudor Banus prezintă un regal de tehnici tradiționale şi moderne. Un desenator desăvârşit, care compune, descompune şi recompune lumi, ameţind şi vrăjind deopotrivă privitorul.
Veţi descoperi, de pildă, printre lucrările expuse la Muzeul Ţăranului Român, o reprezentare a războiului din Ucraina, de fapt un manifest împotriva crimei şi a ideologiei imperialiste, devoratoare de oameni şi cultură.
Până în 2000, în România, Tudor Banuş a fost cunoscut mai mult ca ilustrator de presă, publicul nostru fiind familiarizat cu lucrările sale din Le Monde, L’Express, Le Point, Le Figaro, Die Zeit, The New York Times sau The New York Magazine. Apoi, graţie expoziţiilor din ţară, complexitatea sa artistică a putut fi savurată şi apreciată pentru că da, Tudor Banuş are public şi unul nu doar consistent, ci şi extrem de rafinat, ba chiar exigent.
E intersant, chiar ciudat cum publicul lui Marcel Chirnoagă a migrat către Tudor Banuş, deşi asemănarile între cei doi se opresc la aspectele de tehnică.
Revin la lumea pe care ne-o dezvăluie artistul „din oglindă” sau dintr-un unghi destul de greu de reperat. Totuşi, vâltoarea mitologică se suprapune cu multitudinea de simboluri, însă nimic nu e dezordonat, totul e la locul lui, bine amplasat şi vizibil ochiului. Într-un fel, „simbolul prelungeşte o hierofanie”, reevaluează situaţiile sacre, pune în valoare elementele de basm. Deşi pare un limbaj artistic greu accesibil, simbolurile ajută la explorarea mesajelor şi valorifică reconstituirea cadrului iniţial. În fiecare lucrare, prin slalomul de motive şi simboluri, ondulate şi dantelate, Tudor Banuş redă, minimal, alternanţa spaţiului mioritic, tocmai din perspectiva poetică, abundentă în opera sa.
O altă caracteristică este unitatea, revenirea la tema iniţială, într-un mod firesc, fără să facă risipă de argumente semiotice. Evoluţia gândului omenesc, progresul spriritual în sine sunt atestate simbolistic, tocmai prin modul în care toate aceste simboluri utilizate nu reuşesc să camufleze valorile universale, cum ar fi solidaritatea.
Iată câteva date biografice, în încercarea de a schiţa o carieră impresionantă. Tudor Banus s-a născut pe 8 iulie 1947, în Bucuresti. Este absolvent al Școlii de Arhitectură și Urbanism a Universității din București și a studiat gravura și tehnica picturii antice în ulei la Ecole nationale supérieure des Beaux-Arts din Paris.
Locuiește la Paris din 1972 și și-a desfășurat cea mai mare parte a carierei în Franța, dar a lucrat și la New York și în Germania. A participat la peste 85 de expoziții personale și de grup în Franța, SUA, Germania, Belgia și România. Un volum cu 260 de ilustrații, selectate din opera lui Banuş, a fost editat de Institutul Cultural Român.
În realitate, aşa este Tudor Banuş: un artist exceptional, cu o opera vastă şi o cotaţie nefabricată.
În rândurile de mai sus, am încercat să conturez întâlnirea mea cu Tudor Banuş, cele câteva ore petrecute împreună. Pot să spun că m-a cucerit, definitiv, omul modest şi inteligent Tudor Banuş şi sunt recunoscătoare destinului pentru că mi-a facilitat aceste momente.
