Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea a precizat că premierul Nicolae Ciucă nu a realizat nimic în vizita pe care a efectuat-o în aceste zile la Bruxelles, în discuţiile cu oficialii europeni. Referitor la indicatorul de 9,4% din PIB din reforma pensiilor din PNRR, Ghinea a precizat că este cel mai puţin constrângător, iar astfel pensiile ar putea creşte imediat cu 27%, însă coaliţia de guvernare se ceartă dacă pensiile să fie majorate cu 10% sau 15%.
„«Schimbarea PNRR» atinge noi culmi de gargară. S-a mai dus unu la Bruxelles ca să propună… nimic. Mai e puţin şi facem un an de guvernare PSD – PNL. Încă dinainte de formarea guvernului, au vorbit despre schimbarea PNRR. Deci de mai mult de un an, Coaliţia schimbă PNRR pe gură doar, nu s-a făcut nici un demers potrivit regulamentului european: cerere scrisă cu argumente. Marcel Ciolacu a fost la Bruxelles spunând că îl schimbă. Nu a urmat nimic. Marcel Boloş a fost la Bruxelles spunând că îl schimbă. Nu a urmat nimic. Azi, premierul Ciucă e la Bruxelles. După ce s-au lăudat acasă că îl schimbă, de la Bruxelles totul e mult mai nuanţat: nu se poate schimba, dar de fapt se propune un indicator diferit de 9,4% din PIB. Care alt indicator? Citat din conferinţa de presă de adineauri: «Am discutat că este posibil să înlocuim cu alt mecanism». La întrebarea unui reporter: Am discutat principii, nu aveam aceste detalii. Aww, era un detaliu, domle”, a scris Cristian Ghinea, joi pe Facebook.
El a adăugat că indicatorul discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene privind pensiile şi prevăzut în PNRR este cea cel mai puţin constrângător şi nu are de ce să fie înlocuit cu un indicator de disciplină financiară, cum a afirmat premierul Nicolae Ciucă.
„Acel «detaliu» pe care îl schimbă de un an pe gură, dar acum nu aveau «detalii». A zis «indicator de disciplină financiară». Şi ăsta cu 9,4% / PIB tot indicator de disciplină financiară este. Nu a zis nimic. CARE ALT INDICATOR? Am negociat şase luni subiectul, ştiu toate variantele discutate cu Comisia. E opţiunea A, B sau C. 9,4% din PIB este de departe cel mai puţin constrângător. De aia şi ar putea creşte pensiile imediat cu 27%, cum am tot zis. Deci cu ce vor să înlocuiască? Aştept înfrigurat să văd ce propun geniile economice de la Bucureşti. Şi nimic. A fost Ciucă la Bruxelles şi tot nu a propus. Aflăm oficial din gura lui Ciucă că nu au propus nimic. A vorbit că s-ar putea. Normal că s-ar putea, pe regulament se poate să propui. Dar CE? S-a făcut de râs. A consumat o întâlnire cu preşedinta Comisie Euroopene ca să propună… nimic. Procentul de 9,4% permite o creştere de 27% imediat a pensiilor. Ei se ceartă dacă să crească cu 10% sau cu 15%. Este penibil, este jenant pentru şeful unui guvern membru al Uniunii Europene”, a explicat Ghinea.
Acesta a mai spus că Nicolae Ciucă s-a făcut de râs la Bruxelles şi cu faptul că a discutat să înlocuiască unele proiecte privind infrastructura de transport cu unele care nu pot fi finalizate până în 2026.
„Săracul om, nu înţelege nimic. Cică pe Transporturi a discutat să înlocuiască unele proiecte care nu pot fi gata până în 2026 cu altele. Problema e că le-am băgat în PNRR pe cele care puteau fi gata în 2026, dintre cele aflate în lucru. Cu CARE le înlocuiesc? Fără o decizie pe asta, apă de ploaie. S-a dus la Bruxelles ca să îi spună Ursulei că poate vor cere ceva ce avea deja dreptul să ceară. Guvern oral – totul se întâmplă pe gură. Gargara infinită”, a conchis Cristian Ghinea.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi, la Bruxelles, că a prezentat oficialilor europeni că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii şi au convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu altul, care să ţină cont de studiul Băncii Mondiale şi de un indicator de disciplină financiară. El a menţionat că a dat aceste exemple, cu jalonul de la pensii, cu decarbonarea, sau jalonul de la transport, astfel încât să înţeleagă de principiu, care este intenţia, obţinând acordul preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen ca la nivelul comisiile de specialitate, tehnic, să fie stabilite aceste detalii.
Şeful Executivului a mai precizat că, atât el cât şi PNL, susţin creşterea pensiilor şi salariilor de la 1 ianuarie 2023.
El a adăugat că trebuie făcute o serie de calcule, însă există o decizie a CE prin care 10% din fondurile de coeziune, pe exerciţiul financiar 2014-2020, pot fi folosite pentru a lua aceste măsuri.
„Avem nevoie ca, pe baza bugetului şi acestor fonduri care vin de la UE, să facem modificările necesare, să vedem în ce fel putem sprijini bugetul cu aceşti bani şi ce bani ne rămân pentru a putea să ne ducem în creşterea pensiilor cu 15%, dacă se poate cu mai mult de 15%, şi cu salariului minim la 3.000 lei. Este o cifră pe care am discutat-o şi o susţin cu toată puterea mea, dar avem nevoie de concreteţea bugetului pe masă”, a adăugat prim-ministrul.
