O dată cu diminuarea problemelor grave ridicate de pandemia COVID-19, compania privată SANIMED, care deține cel mai mare centru privat de cercetare din România contemporană, vine cu soluţia furnizării mediilor de transport viral necesare testării populației.
După cum se știe, după decembrie 1989 cercetarea românească a intrat într-un declin accentuat, ajungând până aproape de dispariție.
Mediul economic românesc a ajuns să fie dominat de un număr relativ redus de companii multinaționale, acestea nefiind în mod neapărat promovatoare ale acțiunilor de cercetare-dezvoltare, ci mai curând activitatea lor este axată pe aplicarea diverselor scheme de marketing vizând desfacerea unor cantități cât mai mari de produse și servicii pe piețele românești, în condiții cât mai bune de preț, totodată fiind aplicate și diverse scheme de externalizare a profiturilor.
În aceste condiții nu putem spune că principalii actori ai economiei românești contemporane, corporațiile multinaționale, ar fi niște promotori ai activităților autohtone de cercetare-dezvoltare. Așa stând lucrurile, a fost un prilej de uimire pentru multă lume din România, atunci când la Călugăreni a apărut și s-a dezvoltat rapid un mare centru privat de cercetare-dezvoltare, capabil să introducă tehnologii cu totul și cu totul noi în industria autohtonă, dar și noi produse și servicii pe piața românească din domeniul medico-farmaceutic și cea a produselor cosmetice.
Compania SANIMED, fondată de antreprenorul Cătălin Hideg, a realizat (în mare parte cu fonduri europene) un centru de cercetare în materie de biotehnologii, dar și destinat producției industriale în domeniul farmaceutic și cosmetic.
O dată cu debutul activității acestui centru privat de cercetare au apărut și primele rezultate ale activității științifice: noi produse, noi metode de tratament, tehnologii noi aplicate în sensul obținerii în condiții îmbunătățite a unor produse deja cunoscute, participări la numeroase congrese și simpozioane interne și internaționale, articole, comunicări științifice și chiar publicare unor cărți sau praticiparea/colaborarea cu unii autori de lucrări științifice.
În acest sens, este cel puțin remarcabilă apariția la începutul anului 2022, la Editura Meteor Press din București, a lucrării științifice Bioterorismul. Introducere în problematica bioterorismului. Origini, manifestări, cauze, substrat economic și financiar. Această carte a apărut sub semnătura lui Cătălin Hideg (fondator SANIMED) și a economistei Drd. Daniela Georgiana Golea.
Autorii au precizat cu ocazia lansării acestei cărți, faptul că ea nu constituie decât un prim volum dintr-o serie de lucrări științifice destinate difuzării în media a unor date/informații referitoare la ultimele tehnologii aplicate în materie de armamente biologice. Totodată, lucrarea acordă o atenție aparte problemelor legate de alimentația publică și de protecția mediului în fața agresiunilor de natură bio-chimică, printre care și problema generală a poluării.
În cadrul colectivului de coordonatori, referenți și co-autori s-au mai înscris și o serie de ofițeri superiori din cadrul MapN, dintre care s-a distins mai ales col. (r) Marin Radu. Absolvent în anul 1980 al Academiei Tehnice Militare, Facultatea de mecanică pentru tancuri, automobile și tractoare, cu domeniul de specializare în inginerie mecanică pentru tancuri și automobile, și devenit doctor-inginer în anul 2002, col. Marin Radu a fost între 1985 și 1992 ofițer direcțional control producție apărare în cadrul Departamentului pentru Producția de Apărare și Înzestrare a Armatei; între 1992 și 1995 a deținut funcția de ofițer superior control arme în cadrul Statului Major General, fiind direct implicat în negocierea Documentului de la Viena din 1994; precum și alte documente CSBM și CFE propuse de țările OSCE în cadrul Forumului pentru securitate și cooperare și al Grupului consultativ comun al CFE; între 1995 și 1996 a fost ofițer planificare pentru Misiunea UN/DPKO, New York/UNAVEM-III în Angola; între 1996 și 1998 a fost Șef birou în cadrul Direcției de planificare strategică și controlul armelor (GS/MD din MApN); între decembrie 1998 și martie 1999 a îndeplinit funcția de Șef adjunct în cadrul Unității de sprijin a OSCE din Skopje; între aprilie și iunie 1999 a fost membru îm cadrul Misiunii de Verificare a OSCE în Kosovo (KVM/OSCE); până la scoaterea în rezervă (2009) îndeplinind diverse înalte funcții în cadrul MapN, activitatea sa fiind legată fie de înzestrare și control/verificare armamente, fie de relațiile internaționale în domeniul militar.
Printre cei care se ocupă de activitatea de coordonare științifică sau/și co-autorat este și fizicianul Lucian Ștefan Cozma, doctor în Științe Militare ale Universității Naționale de Apărare din București (Academia Militară). Totodată, SANIMED a colaborat și în ceea ce privește realizarea unor lucrări științifice din alte domenii ale științei, participând la realizarea și publicarea lucrărilor științifice din seria Zidul Tăcerii. Incursiuni în știința secretă, lucrări destinate cercetării în domeniul aerospațial. În general, SANIMED s-a implicat în coordonarea și finanțarea mai multor activități și lucrări de cercetare, constituind o adevărată pepinieră pentru colective de cercetători care altminteri nu ar fi avut nicio șansă de a realiza ceva într-o țară în care în mod deliberat sectorul cercetării a fost distrus, iar cea mai mare parte a personalului (înalt) calificat a fost silit să emigreze.
Pe lângă activitatea de cercetare teoretică și publicarea de lucrări științifice, centrul de cercetare SANIMED s-a ocupat și de activități de producție și dezvoltare industrială. În consens cu politicile UE, revigorate și adăugite mai ales cu ocazia crizei pandemice COVID-19, la nivel auropean au început să de dezvolte platforme de cercetare şi inovare în colaborare/parteneriate stiințifice şi tehnice, cu centre naționale şi internaționale de cercetare de prestigiu, în domeniul cercetării ştiințifice fundamentale şi aplicate interesând sistemul sănătății publice și chiar, sistemului de securitate națională, din perspectiva unui potențial atac bioterorist. Sub impactul crizei COVID-19 se dezvoltă activități eco-inovative sistemice, cu o puternică inovație şi abordări determinante de piață, în vederea producției de bioproduse noi şi inovative de înaltă calitate privind sănătatea şi calitatea vieții, siguranța şi securitatea alimentară, precum şi protecția mediului, în contextul noilor provocări, repere globale de excelență în cadrul parteneriatelor cu organizații de cercetare în domenii de frontieră ale ştiinței şi tehnologiei.
În mod firesc, SANIMED a apreciat că România nu trebuie să fie deloc exclusă din cadrul acestui efort general. Astfel, în România se pot desfășura diverse parteneriate public-privat și militar-civil pentru punerea la punct a unui sistem național de răspuns la crize biologice și de sănătate publică.
În aceste mecanisme de parteneriat pot fi implicate deopotrivă organizații de cercetare cum ar fi Academia Oamenilor de Ştiință, Academia de Ştiințe Medicale, Academia Română prin Centrul de Studii și Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, mai întâi în scopul de a demara sesiuni de comunicări ştiințifice, organizarea de simpozioane şi mese rotunde pentru atragerea a cât mai multor tineri dornici să se inițieze în structurile de cercetare şi participrea intensă la manifestări ştiințifice în zona medicală, atât în țară, cât şi în străinătate unde fondatorul Cătălin HIDEG a prezentat invențiile și brevetele SANIMED (Forumul Național de Medicină Integrativă cu participare internațională, Bioeconomy Investment Summit, Global Bioeconomy Summit etc.). Printre institutele de cercetare ştiințifică şi instituțiile academice din România, capabile să participe în parteneriate și colaborare ştiințifică și tehnică, evidențiem:
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Fizică și Tehnologia Materialelor, Măgurele;
- Institutul Național de Fizica și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Măgurele;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie, București;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice, Cluj-Napoca;
- Universitatea Politehnică, București: Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor – Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor Oxidice și Nanomaterialelor, Facultatea de Știința Materialelor;
- Universitatea din București: Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Biologie;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice;
- Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică, București;
- Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”din Iași: Facultatea de Chimie;
- Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași: Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului;
- Academia Română – Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași;
- Academia Română – Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, București;
- Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca;
- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielarie, București.
Chiar și mediul privat poate participa la acest efort, în acest sens Centrul de Cercetare și Servicii Inovative în Domeniul Biotehnologiilor Avansate a venit cu dorința de a obține noi biomateriale regenerative prin activitățile proprii de cercetare în vederea dezvoltării tehnologice și a producției, precum și a constituirii unor laboratoare de referință. În momentul de față, toate laboratoarele care fac parte din structura organizatorica a Centrului de Cercetare și Servicii Inovative în Domeniul Biotehnologiilor Avansate sunt dotate cu aparatură modernă de ultimă generație și sunt exploatate de către personal cu înaltă calificare și competențe științifice certificate, prin lucrări științifice, brevete sau prin titluri academice.
Realizarea acestor proiecte de investiții ce vizează cercetarea ştiințifică la cel mai înalt nivel, dar și producția de produse noi și inovative, prin integrarea programelor UE de finanțare, este catalogată de către mediul academic şi de cercetare din România, ca una dintre cele mai ambițioase şi mai reprezentative Unități de cercetare şi servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate din țara noastră și din Europa de Est.
În cadrul Centrului de Cercetare şi Servicii Inovative în Domeniul Biotehnologiilor Avansate, se promovează şi dezvoltă activități ştiințifice de cercetare-dezvoltare, printr-o abordarea sistemică multi-actor inovativă, prin implicarea reală şi adecvată a diferiților actori ştiințifici-cheie, entități juridice precum universități, institute naționale sau centre de cercetare, întreprinderi sau cercetători individuali din diferite unități de cercetare, precum și parteneri externi cu tipuri complementare de cunoaştere, ştiințifice şi tehnologice. Centrul de Cercetare al SANIMED-Călugăreni este structurat în urmatoarele departamente:
- DEPARTAMENTUL DE ANALIZE FIZICO CHIMICE ȘI STRUCTURALE
- Laborator microscopie electronică de baleiaj SEM
- Laborator microscopie de forță atomică AFM
- Laborator cromatografie în gaz – GC
- Laborator cromatografie în lichid – HPLC
- Laborator spectrometrie de absorbție atomică (cu atomizare în flacară și cuptor de grafit)
- Laborator analize spectrale
- Laborator chimie analitică, grăsimi și proteine
- DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE BIOLOGICE
- Laborator biocompatibilitate
- Laborator biochimie
- Laborator microbiologie (bacteriologie, virusologie, micologie, parazitologie)
- Laborator identificari bacteriene
- Laborator hematologie
- Laborator flowcitometrie
- Laborator anatomie patologică – microtomie
- Laborator culturi celulare
III. DEPARTAMENTUL DE BIOINFORMATICĂ, ARHIVARE, BIBLIOTECĂ ȘI BAZE DE DATE
- Laborator bioinformatică
- Birouri de arhivă și clasificare documente
- Biblioteci și spații destinate documentării și manifestarilor științifice.
Centrul de SANIMED-Călugăreni se ocupă și de domeniul fundamental al culturilor microbiene. Acestea constituie, la ora actuală, metode de diagnostic fundamentale utilizate pe scară largă ca instrument de cercetare în biologia moleculară. Mediile de cultură utilizate în laboratoare susțin creșterea unei game largi de (micro)organisme, dintre care unele utile omului în domeniul medical, altele în diverse aplicații industriale din industria alimentară mai ales. Un loc aparte îl ocupă microorganismele heterotrofe, acestea fiind crescute mai ales în medii de cultură uscate. Heterotrofia este un mod de viață specific mai ales unor microorganisme caree se hrănesc practic numai cu substanțe organice, iar prin diverse reacții își produc Carbon și Azot sau produc energie chimică din diverse procese de reducere (reacții redox). Din perspectivă științifică, heterotrofia este (ca mod de viață) antagonistă cu autotrofia, mod de viață în care energia necesară este preluată fie de la lumina solară, fie din diverse surse anorganice.
Mediile de cultură realizate de SANIMED în cadrul laboratoarelor de specialitate vor alege întotdeauna metodele potrivite de creștere pentru a obține analiza microbiană saupentru creșterea în valori optimale a anumitor microorganisme, cât și pentru izolarea microorganismelor din probe complexe. Există puse la punct la ora actuală mai multe tehnici de cultură utilizate în special pentru identificarea sau cultivarea bacteriilor și ciupercilor (fungilor). De asemenea, se pot face analize complexe și reacții de identificare în cazul probelor de alimente și apă care sunt susceptibile de a fi fost contaminate de microorganisme (bacterii și drojdii, de pildă), virusuri și protozoare care pot provoca boli severe la om, mai ales dacă ne referim la categoriile de populație defavorizate, afectate deja de boli sau de malnutriție etc.
În primul rând, aplicația medico-sanitară a mediilor de cultură se referă la identificarea precisă a amenințărilor biologice care se pot gări în diversele surse de hrană. Toxinfecțiile alimentare sunt cauzate de prezența toxinelor microbiene în produsele alimentare, de ex. de Staphylococcus aureus, Clostridium perfringens (ambele fiind cunoscute pentru aceea că produc enterotoxine care provoacă boli enterice) dar și Clostridium botulinum (botulismul fiind un tip grav de intoxicație alimentară). Pe de altă parte, infecția alimentară poate fi cauzată de creșterea microorganismelor după consumul de alimente contaminate, de ex. în cazul Salmonella (salmoneloză) și Campylobacter jejuni (producerea de febră mare, crampe abdominale). Pe de altă parte, foarte mulți agenți bio-patogeni au calea de transmitere la om prin apă contaminată, cele mai importante exemple fiind Salmonella typhi (febra tifoidă) și Vibrio cholerae (holera). Procedurile de testare microbiologică realizată cu ajutorul culturilor permit examinarea alimentelor și a apei și au fost în acest sens standardizate și reglementate atât la nivel național cât și internațional. Mediile acestea de cultură sunt totodată prevăzute cu aditivi, coloranți și indicatori pentru a permite identificarea și analiza detaliată a mediilor de microorganisme diverse, chiar și a mediilor complexe.
Pentru obținerea și analiza detaliată a mediilor complexe, dispozitivele de laborator permit alimentarea microorganismelor cu nutrienții potriviți, aplicarea unor surse de energie și întreținerea anumitor condiții de mediu apte pentru a obține dezvoltare microorganismelor avute în vedere și reproducerea lor. S-a pornit de la observația că în mediul lor natural, toate aceste microorganisme s-au adaptat foarte bine la habitatele pe care le-au identificat ca fiind cele mai potrivite nevoilor lor de hrană și pentru diseminare.
În mediile de cultură din laboratoare, de regulă, exact aceste condiții fizico-chimice trebuie să fie îndeplinite. Astfel, un mediu de cultură se poate prezenta în formă uscată, ori ca o soluție apoasă în care s-au adăugat nutrienții necesari într-o anumită ordine și pondere. De obicei, în funcție de tipul și combinația de nutrienți, pot fi realizate diferite categorii de medii de cultură. Mediile de cultură „complexe” sunt caracterizate prin bogăția lor în substanțe nutritive, conținând și acele extracte solubile în apă obținute din diverse țesuturi (vegetale sau animale, cum ar fi proteinele animale care sunt digerate enzimatic, de pildă, peptona, triptona etc.). La acestea se poate adăuga zahăr și glucoză, acestea fiind principalele surse de Carbon și de energie. Alte tipuri de medii de cultură sunt cele „definite”, acestea fiind realizate din ingrediente pure ale căror concentrații sunt atent măsurate înainte de a fi dizolvate în apă dublă distilată. Prin urmare, se va cunoaște compoziția chimică exactă a mediului de cultură.
Pe lângă aceste tipuri de medii, mai există și așa-numitele medii „selective” și „diferențiale”, care sunt bazate pe mediile complexe sau definite, dar obligatoriu vor fi suplimentate cu aditivi de accelerare sau inhibare a creșterii. Acești aditivi speciali pot fi selectivi pentru diverse specii sau microorganisme. Este adesea esențial să se izoleze o cultură pură de microorganisme, mai ales atunci când se dorește cercetarea unui anumit tip de agent bio-patogen sau găsirea unui antibiotic pentru acesta. O cultură pură (sau axenică) reprezintă o populație de celule sau organisme multicelulare care crește obligatoriu în absența altor specii sau tipuri. O astfel de cultură pură poate proveni dintr-o singură celulă sau dintr-un singur organism, caz în care celulele sunt clone genetic reciproce. Pentru gelificarea culturii se utilizează mediul de gel de agaroză (geloză sau agar).
Utilizând tehnici de acest tip la SANIMED-Călugăreni se pot produce în condiții de calitate o gamă largă de reactivi de diagnostic in vitro incluzând medii uzuale, de creștere, de îmbogățire, de transport, de conservare, de control al sterilității bacteriene și fungice, pentru antibiograme, în diverse forme de ambalare (flacoane, plăci, tuburi), astfel încât clienții din cadrul sistemului medico-sanitar, de cercetare științifică sau din alte ramuri pot găsi toate produsele și serviciile necesare, mai ales în cazul unei urgențe medicale sau a unui atac bacteriologic. Produsele de genul celor amintite aici sunt utilizate mai ale pentru controlul bacteriologic de laborator, în industria alimentară (lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne), în zootehnie (controlul furajelor), în industria farmaceutică și cosmetică, pentru controlul apelor (potabile şi reziduale) etc.
Totodată, astfel de aparatură și produsele obținute din liniile tehnologice SANIMED pot fi aplicate în domeniul cercetării-dezvoltării, în producție și marketing pentru reactivi de diagnostic in vitro și reactivi pentru chimia clinică, serologie, imunologie, virusologie, indentificări bacteriene, bacteriologie și biologie moleculară.
