Globalizarea ca produs al dezvoltării sau invers? – iată întrebarea pe care o pun autorii articolului, Daniela Golea şi Cătălin Hideg.
Războiul liderilor cercetării şi dezvoltării informaţionale este mai acerb decât oricând, sume uriașe fiind cheltuite în spionajul industrial și competitiv, în care informaticienii de geniu sunt monitorizați continuu şi totul se schimbă cu o rapiditate incredibilă. Acest aspect ar fi acela care leagă în modul cel mai direct evoluția spre societatea informațională de evoluțiile mediului de securitate, mai ales că mediul de confruntare actual capătă astfel caracteristici multidimensionale, din care dimensiunea informațională/informatică/cibernetică tinde să joace un rol tot mai important.
Aşadar, se poate considera că globalizarea este un efect al celor menţionate până acum, atât de factură naturală, prin dezvoltarea umană şi evoluţia tehnologică, dar şi de factură intenţionată prin prisma gândirii unor strategii (militare, sociale, virtuale) la nivel internaţional, toate acestea având un puternic impact la nivelul structurilor organizaţionale, fie că vorbim despre o comunitate, un stat, un continent sau simple instituţii. Impactul asupra securității devine așadar inerent. Odată cu globalizarea și dezvoltarea tehnologică însoțind acest fenomen, confruntarea dintre oameni acoperă tot mai multe dimensiuni: informațională, informatică, cibernetică, imagologică, mediatică, radioelectronică, psihologică etc.
Sub efectul globalizării, putem considera că interdependenţele statale devin tot mai mari, statul național (tradițional) pierzându-și într-o anumită măsură independența și suveranitatea[1], cu toate că în mod paradoxal, globalizarea nu anulează totuși competiţia și lupta pentru hegemonie dintre state, ci dimpotrivă. În acest sens, noțiunea de securitate națională nu a devenit o noțiune desuetă, însă ea devine în mare măsură legată de interacțiunile statelor vecine, a statelor din structurile de alianță, a statelor membre din cadrul comunităților, cu alte cuvinte, a manifestărilor de voință dinăuntrul geopoliticii și securității regionale, respectiv globale. În acest fel, conceptul de securitate capătă o nouă valență, de această dată nemaifiind doar o problemă strict națională, ci una globală, de o manieră care interesează deopotrivă tot mai mulți actori ai scenei internaționale, prin interdepedențele pe care le generează fenomenul globalizării.
Desigur, globalizarea (în felul în care o înțelegem acum) nu s-a manifestat la fel în perioadele de dinainte de momentul istoric decembrie 1989, cu toate acestea fenomenul exista și se manifesta la nivel mondial, mai ales din perspectiva sa economică.
În același timp, globalizarea poate fi considerată ca treaptă superioară a dezvoltării în cadrul sistemului relațiilor internaţionale, în acest nivel superior statele nemaifiind singurii actori principali în scena sistemului internațional, fiind nevoite să împartă scena cu entități multi- și transnaţionale venite din zona corporatistă și a organizațiilor nonguvernamentale. Totodată, datorită dezvoltării tehnologice, societăţile sunt tot mai interconectate și interdependente. Astfel, securitatea națională devine în fapt o securitate comunitară, regională, iar aspectele naționale ale acestei securității comunitare devin excepții, devin manifestări subunitare ale unei politici regionale. Globalizarea[2] a condus astăzi la apariția unei stări bivalente, pe de o parte a dus la atenuarea unor stări conflictuale existente de secole, și astfel, a dus la creșterea stabilității mediului de securitate, iar pe de alta a accentuat fenomene de destructurare a unor state, de apariție și proliferare a disensiunilor etnice și religioase, a corupției, și a traficului ilicit transfrontalier.
Globalizarea impune totodată o analiză mai atentă asupra protecţiei mediului[3] și a implicațiilor acesteia asupra securității globale, respectiv asupra securității naționale. Analogia globalizare-mediu sugerează ideea că nu pot fi puse granițe climei planetare iar interdependențele din cadrul geosistemului nu pot fi câtuși de puțin condiționate sau limitate de frontierele dintre state; schimbările climaterice globale sunt cât se poate de îngrijorătoare și nici nu pot fi izolate teritorial sau rezolvate de un singur stat. Astfel, conform ultimelor studii[4] și congrese în acest domeniu, cooperarea internațională este fundamental necesară pentru combaterea eficientă a schimbărilor climatice, însă transpunerea unei acțiuni pe deplin globale nu există încă.
Concluzii parțiale din acest episod
Din această scurtă expunere rezultă faptul că fenomenul globalizării văzut din perspectiva securității oferă concomitent o imagine pozitivă și negativă, globalizarea aducând deopotrivă efecte care întăresc sau prejudiciază securitatea. Această acțiune paradoxală a globalizării a făcut ca teoreticienii fenomenului globalizării (și am dat aici drept exemple opiniile formulate de autori consacrați, precum Joseph S. Nye, Joseph Stiglitz, Zbigniew Brzeziński, Thomas L. Friedman etc.) să aibă opinii diferite în ceea ce privește impactul benefic al globalizării asupra securității, deși toți au concluzionat că globalizarea ar reprezenta un fenomen inerent dezvoltării tehnologice și prin urmare, s-ar înscrie în cursul general de dezvoltare al societății umane.
În continuare, vom încerca să analizăm mai în detaliu imaginea interacțiunii dintre globalizare și securitate așa cum apare ea în cadrul punctului de vedere adoptat mai întâi de către politologi și ulterior de lumea politică. Astfel, vom face o expunere a manierei în care interacțiunea globalizare-securitate apare la nivelul guvernelor statelor contemporane iar acest demers va conduce la prezentarea viziunii proprii și a modalității în care ar putea fi aplicată în cadrul acestui demers științific.
Articol scris de:
Doctorand în Științe Politice Daniela Georgiana GOLEA
CEO Ec. Cătălin HIDEG
[1] Saskia Sassen, Losing Control? Sovereignty in the Age of Globalization, Columbia University Press, New York,1996, o variantă prescurtată a lucrării putând fi consultată pe internet la pagina web https://www.researchgate.net/profile/Saskia_Sassen/publication/30529999_Losing_Control_Sovereignty_in_an_Age_of_Globalization/links/54bb512c0cf29e0cb04bd91e/Losing-Control-Sovereignty-in-an-Age-of-Globalization.pdf.
[2] Filofteia Repez, Cornel Dinco, Gheorghe Deaconu, Securitate și insecuritate în era globalizării, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2011, pp. 69-113.
[3] Ildiko Ioan, Florina Bran, Globalizarea și mediul, Editura Universitară, București, 2009.
[4] Robert N. Stavins, From the science to the economics and politics of climate change: An introduction, Kennedy School of Government, Harvard University, prelegere susținută în cadrul cursului de studii executive, Global – Emerging Leaders, 26.06-04.07.2016.
