Creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial. De asemenea, aceștia sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în ţara noastră în comunităţile de ruşi, ucraineni şi sârbi. Astfel, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului într-un an: cel al egiptenilor, care avea 365 de zile, și cel al romanilor, de 355 de zile. Astfel că anual rămânea o diferență de zece zile între aceste două sisteme. După această constatare, Iulis Caesar a adoptat în anul 46 î.Hr sistemul de calcul egiptean, numit „calendarul iulian”.
Pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor.
Printre acestea se găsesc: compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.
În ziua de Crăciun, cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pregătesc diverse preparate tradiționale, printre care: haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
Sub faţa de masă de Crăciun, oamenii mai pun banii și fân, pe care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19 ianuarie.
Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”. După ce termină de gătit, iau preparatele și le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, le agaţă de icoană şi le păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe. Potrivit tradiției, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, femeile scot colacii și ajunul și le dau animalelor să le mănânce, pentru a fi feriți de ghinion tot anul.
Crăciunul pe stil vechi se suprapune cu Soborul Sfântului Ioan Botezătorul la ortodocșii pe stil nou, potrivit Agerpres.
