Avem o dezvoltare tehnologică în domeniul industriei de apărare? Care ar fi bazele unei asemenea abordări? Există o gândire substanţială care să permită să abordăm securitatea tehnologică în calitate de domeniu emergent şi care se impune natural pe scena internaţională? Sigur că, dincolo de instrument pentru componenta militară, ea antrenează rivalităţi şi determină investiţii şi operaţiuni în materie.
Catalin HIDEG, fondatorul companiei SANIMED INTERNATIONAL IMPEX SRL și al institutului de cercetare în domeniul biotehnologiei avansate, recunoscut atât pe plan național cât și la nivel internațional, ne prezintă o serie de argumente și soluții prin acest prim volum al seriei ‟ZIDUL TĂCERII – Incursiuni în Știința Secretă„. Noile tehnologii” întăresc instrumentele neconvenţionale şi vor schimba natura războiului, jucând un rol important în spaţiu și în domeniu operaţional.
Susţinerea avantajului strategic prin ştiinţă şi tehnologie devine cel mai important obiectiv al strategiei de integrare, chiar înaintea obiectivului de a participa la definirea ordinii internaţionale a viitorului. Ştiinţa şi tehnologia devin element integrat în securitatea naţională.
Într-o lume în care securitatea începe să depindă tot mai mult de componenta sa economică, iar dezvoltarea tehnologică reprezintă un factor ce condiționează în mare măsură domeniul economic, devine tot mai importantă îndreptarea atenției către o serie de aspecte legate de interacțiunea dintre fenomenul militar și dezvoltarea tehnologică, aspecte care, din păcate, în prezent în România sunt puțin tratate în literatura de specialitate: problema așa-numitei revoluții în afaceri militare (RMA – Revolution in Military Affairs); impactul tehnologiilor de vârf în cadrul fenomenului militar; posibilele tendințe de evoluție sau transformări pe care le-ar putea înregistra, în mod particular fenomenul război, prin apariția unor tehnologii fără precedent și, mai ales, importanța tot mai mare a componentei verticale a războiului modern.
O primă problemă abordată de Catalin HIDEG în cadrul lucrării este aceea a managementului securității abordat din perspectiva revoluției în afaceri militare, adică a impactului adus de dezvoltarea tehnologică, fenomen la care și România se poate ralia în anumite condiții. Este astfel abordată problema inovației și retehnologizării, autorii îndreptându-și atenția, mai ales, către o serie de tehnologii mai puțin cunoscute, multe dintre acestea direct legate de istoria mai mult sau mai puțin apropiată a României.
Astfel, Catalin HIDEG prin lucrarea de față a realizat o selectare atentă a tehnologiilor descoperite într-o perioadă mai veche, sau mai nouă, a istoriei moderne și contemporane, dar care prezintă un mare numitor comun: din varii motive (ignoranță, interese economice sau politice etc.) nu au fost aplicate până în clipa de față, în ciuda potențialului lor inovativ foarte mare.
Lucrarea cuprinde, de asemenea, un capitol destinat analizei posibilităților de evoluție a armamentelor neconvenționale, problemă analizată, mai ales, din perspectiva tendinței de realizare a armamentelor hibride. În finalul lucrării, autorii au înțeles să abordeze și problema managementului securității, de o manieră mai puțin obișnuită. În viziunea autorilor, soluția cea mai importantă în cadrul managementului de securitate ar constitui-o îndreptarea direcției de efort, poate chiar și plasarea centrului de greutate, pe problema cercetării-dezvoltării în domenii strategice: energetică, transporturi, tehnică militară, dintre care în special armamentele hibride.
Toate aceste aspecte sunt abordate de Catalin HIDEG în cadrul lucrării de față și expuse de o manieră cât mai simplă și explicită, astfel încât lucrarea nu este adresată neapărat cercurilor de specialitate, ci și publicului larg, apelându-se uneori la mijloacele specifice lucrărilor de popularizare a științei.
‟Va trebui să avem în vedere aspectul cercetării-dezvoltării dedicate domeniilor strategice, dar și unele observații privind necesitatea reconceperii managementului de securitate, mai ales din perspectiva revoluției în afaceri militare, adică ținând cont de impactul potențialului tehnologic asupra fenomenului militar și implicit asupra securității naționale cu toate cele cinci componente ale sale (politic, economic, social, militar și de mediu)„ – concluzionează Catalin HIDEG.
Lucrarea de față va căuta prin urmare să facă o trecere în revistă a unora din tehnologiile neconvenționale care pot avea importante aplicații în energetică și transporturi, cu precădere în transporturile aerospațiale. În speranța că astfel se vor putea întrezări unele soluții concrete destinate problemelor contemporane de securitate.
Necesitatea abordării subiectului dezvoltării tehnologiei militare și a securității statale este evidentă şi devine parte indispensabilă a evaluării raporturilor de putere actuale şi ale viitorului. Tehnologia devine nu numai multiplicator şi sursă de putere în sine, aşa cum natura sa duală, de oportunitate, în cea mai mare parte, şi de sursă de vulnerabilitate şi de ameninţări pentru umanitate, nu poate fi negată.
