Mituri despre clădirile antiseismice din România. Vopseaua antiseismică şi blocul pe role

Mituri despre clădirile antiseismice din România. Vopseaua antiseismică şi blocul pe role

După cele trei cutremure groaznice din Turcia, o serie de mituri despre clădirile antiseismice din România revin în prim-plan.

Suntem crescuţi astfel. Pur şi simplu, aceste mituri funcţionează ca nişte declanşatoare: dacă afli de la cineva „de încredere” aceste lucruri simple, atunci este clar: eşti în siguranţă. Dar în realitate nu este deloc astfel.

Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic, a observat cu uimire cât de liniștiți sunt în fața pericolului unii dintre locatarii blocurilor care se pot prăbuși, conform Republica.ro.

De multe ori, la baza acestei atitudini se află o mitologie creată de propaganda comunistă după anul 1977, dar care au rezistat până astăzi.

„Toate miturile vin după ședința din 1977 în care Ceaușescu a interzis consolidarea clădirilor și a înlocuit-o cu propaganda.

Există rapoarte de Securitate care vorbesc despre influențarea pozitivă a populației, care era panicată și își punea întrebări și răspândea zvonuri alarmiste”.

Practic Ceaușescu nu a vrut să consolideze clădirile, ci a vrut să consolideze mințile oamenilor, folosindu-se de tot aparatul său propagandistic.

Și până în ziua de astăzi ne luptăm cu moștenirea culturală a mitologiei seismice.

Blocul pe role, de securişti

E plină România de blocuri pe role. Locatarii ştiu. Ei îţi zic în şoaptă: „Stai liniştit, blocul ăsta e pe role, nu cade”.

La asta, se adaugă o altă chestiune zvoneristică foarte eficientă. Blocul e de securişti, deci e făcut special, foarte bine, vine cutremuroiul şi el, blocul, râde, arătându-l cu degetul.

Dacă cuplăm cele două, probabil că este un bloc de securişti pe role. Adică securiştii umblau prin bloc, pe role, iar atunci blocul a devenit stâncă.

„Este cel mai întâlnit mit”, spune Matei Sumbasacu. Potrivit expertului, clădirea ar avea sub fundație un dispozitiv care să o facă mai puțin vulnerabilă, iar mișcările Pământului să nu se transmită în partea superioară.

Deși este un mit foarte răspândit, „n-am reușit să găsim nicio clădire de dinainte de 1977 care să aibă așa ceva, deși noi avem o provocare deschisă pentru oricine ar putea să ne arate o astfel de clădire, în România. Nu există astfel de clădiri”, spune Matei Sumbasacu.

Clădirea Intercontinentalului, azi Grand Hotel Bucharest, a fost construită între anii 1968 – 1970, după planurile arhitecților Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, I. Moscu, și este una dintre cele mai înalte clădiri din oraș și din România.

În jurul ei au circulat o mulţime de mituri pe role. Cu umor, Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului Naţional de Fizică a Pământului (INFP), a spus pentru Adevărul:

„Legenda aceea, cum că Intercontinentalul ar fi construit pe roţi, este falsă. Dacă era astfel, era de mult la Piaţa Unirii.”

Vopseaua antiseismică

Aceasta este prăjitura cu bezea, pe care am lăsat-o la final. Povestea cu vopseaua antiseismică este un fel de basm cu cocoşul roşu, care vine pe la gene, ca Moşu’, şi-ţi încălzeşte totoşu’.

După cutremurul din 4 martie 1977, susţine Sumbasacu, Ceauşescu nu a vrut să consolideze antiseismic clădirile, ci să consolideze minţile oamenilor.

Şi sistemul de propagandă, bazat pe zvoner şi răspândac, dar şi pe lipsa de cultură a oamenilor în domeniul antiseismic, a început să lanseze tot felul de baliverne.

De exemplu, la un bloc grav avariat din Bucureşti, au venit zidarii, au pus mortar, nivelând crăpăturile, şi au început să vopsească deasupra.

Locatarii au ieşit şi i-au întrebat:

Blocul ăsta cade. Nu îl consolidaţi seismic înainte să daţi cu mortar şi să vopsiţi?

Un meşter hîtru a replicat:

Stai liniştit, omule, este vopsea antiseismică!

Legenda cu vopseaua-minune ar fi fost apoi răspândită de Securitate, în toată ţara, susţine specialistul. Nimeni nu ştie cum arată aceasstă vopsea şi de ce are aceste proprietăti. Şi nici nu va afla vreodată, pentru că nu are ce.

Dar am căutat-o pe Internet (pe vopseaua asta-minune). În 45 de ani, ar fi trebuit să devină un fleac, iar inventatorul ei, Guriţă Popescu, din Văscăuţi, să fi fost până acum, marcând banii, proprietarul marii transnaţionale Guritas Popes Corp., de produse aantiseismice.

Însă, când dai căutare pe Internet „vopsea antiseismică preţ„, singurul rezultat oferit este „vopsea termoizolantă”. Există cărămidă antiseismică, dar asta e altă poveste.

Am mers până la capăt. Am dat căutare „antiseismic paint„. Da, există vopsele antiseismice, dar ele sunt menite să facă să nu cadă tencuiala de pe pereţi la cutremur, nu fac clădirea de neclintit.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *