„Inițiativa celor Trei Mări”, în cadrul căreia este dezvoltat un coridor de transport Nord-Sud prin „Via Carpathia” și „Rail2Sea”, reprezintă șansa realizării Canalului Gdansk – Galați, care ar asigura transportul naval de mărfuri între Marea Baltică și Marea Neagră, scrie Puterea.ro.
La reuniunea „Inițiativei celor Trei Mări” (I3M), care a avut loc la București pe 6-7 septembrie și la care au participat liderii a 13 state din regiune, președintele Iohannis a declarat că „Inițiativa celor Trei Mări” are o „capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa nord-sud”, iar președintele Poloniei, Andrzej Duda, a remarcat importanța proiectelor de infrastructură dezvoltate în cadrul acestui organism:
„Am putut vedea că proiectele de infrastructură sunt puse în aplicare. Am putut vedea cât sunt de importante acestea în condițiile nevoii Ucrainei de a-și exporta produsele agricole: s-a demonstrat cât de importante sunt legăturile de infrastructură din Europa Centrală”.
În prezent în cadrul „Inițiativei celor Trei Mări” sunt în curs de realizare Proiectul „Via Carpathia”, în valoare de 2,5 miliarde de euro, o cale transport rutier formată din 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres și Proiectul „Rail2Sea”, care presupune o cale ferată de 3.663 km care va conecta porturile Gdansk, de la Marea Baltică și Constanța, de la Marea Neagră.
Această cale ferată ar urma să treacă prin România, Ungaria, Slovacia și Polonia, urmând să fie folosită în scopuri civile și militare.
Canalul Gdansk – Galați, un proiect al Regelui Carol I
Primele discuții despre Canalul Gdansk – Galați au avut loc în 1920, la propunerea Fundației Regale Carol I. De construirea căii navigabile de 1.900 km erau interesate mai multe state din regiune, România, Polonia, Austria, Ungaria, Germania și Turcia.
În perioada 1920 – 1928, proiectul a fost evaluat de specialiști. Proiectul a fost studiat la Universitatea Iași de profesorii Ion Andriescu-Cale, Ion Ionescu, Cristea Mateescu și Victor Stark, dar și la Universitatea din Lvov, de profesorul Matakiewicz.
Concluziile comune ale acestor studii au fost că noua Cale Navigabilă Gdask – Galați răspunde mai multor obiective, în primul rând, din punctul de vedere al părții române, fiind utilizarea Prutului ca o cale navigabilă, parte a liniei internaționale Marea Baltică – Vistula – Nistru – Prut – Dunăre – Marea Neagră, dar și la valorificarea potențialului agricol din zona Prutului.
Acum, o cale de transport naval de mărfuri între Baltica și Marea Neagră ar asigura prioritățile în contextul războiului din Ucraina.
În contextul dezvoltării coridorului de transport Nord – Sud, mai ales în condițiile necesității asigurării conexiunii cu Ucraina după ce Rusia a declanșat războiul care afectează transportul de mărfuri pe Marea Neagră, ar fi important ca pe lângă Proiectele Via Carpathia” și „Rail2Sea” să fie asigurată în regiune și o cale de transport naval de mărfuri, care este mai ieftin decât transportul rutier și feroviar, asigurând un flux mai mare de mărfuri.
O cale navală de transport Nord – Sud în estul Europei ar soluționa și principalul impediment care în prezent restricționează transportul feroviar de mărfuri pe relația cu Ucraina.
În Ucraina există cale ferată cu ecartament lat, de 1.524 mm, specific țărilor din fosta URSS, iar în România, Slovacia, Polonia și în toate celelalte țări europene este cale ferată cu ecartament european, de 1.435 mm.
Citește totul AICI
