Identificarea recentă a hibridului câine-vulpe cunoscut sub numele de „dogxim” (o încrucișare între câine și graxaim-do-campo, numele portughez pentru vulpea pampas) în Brazilia ridică îngrijorări cu privire la impactul pe care l-ar putea avea câinii noștri de companie asupra lumii sălbatice, scrie The Conversation, într-un editorial.
Această creatură femelă, asemănătoare unui câine, a fost observată pentru prima dată când a fost lovită de o mașină și dusă la o unitate de reabilitare a faunei sălbatice. Personalul de la centrul de viață sălbatică a observat că avea un amestec ciudat de caracteristici fizice și comportamentale. Urechile ei înțepate și preferința pentru mâncarea mamiferelor mici păreau ca de vulpe, dar lătratul ei amintea mai mult de un câine.
Testele genetice au arătat că era un hibrid între o femelă de vulpe pampas (Lycalopex gymnocercus) și un câine domestic mascul (Canis lupus familiaris). Analiza genetică a relevat că avea un total de 76 de cromozomi, comparativ cu cei 78 de cromozomi ai câinelui domestic și 74 ai vulpei pampas. Acesta este primul caz documentat de hibrid câine-vulpe. De-a lungul secolelor, au existat rapoarte neverificate despre hibrizi vulpe-câine, dar niciunul nu a fost confirmat prin teste genetice.
Hibridul câine-vulpe pampas sugerează cu tărie că legăturile dintre speciile sălbatice și cele domestice este în creștere, posibil din cauza așezărilor umane care invadează habitatele sălbatice. Acest lucru poate crește semnificativ și riscurile de transmitere a bolilor.
Dogxim-ul ar putea fi un avertisment asupra impactului distructiv pe care oamenii și animalele domestice îl au asupra biodiversității. Nu știm câți alți hibrizi pot trăi în sălbăticie. Deși vulpea pampas nu este considerată pe cale de dispariție, acest exemplu de hibridizare între o specie domestică și una sălbatică semnalează importanța monitorizării interacțiunilor dintre diferitele specii, pentru a proteja populațiile vulnerabile sau scăzute numeric.