Caută
Close this search box.

Ziua cercetătorului şi proiectantului din Romania, marcată la Academia Română

academia română

La date de  17 noiembrie 2023 – la Sala de Consiliu a Academiei Române, va avea loc Simpozionu stiintific dedicat  lui   Emil Racovita,  biolog român, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii (75 de ani de la moarte,  n. 1868),   Horia Hulubei , fizician – o personaliate de exceptie a stiintei romanesti   (50 de ani de la  moartea lui) precum și   lui George Emil Palade –omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade care a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele),  

19 noiembrie – această zi a fost aleasă în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română – George Emil Palade (născut pe data de 19 noiembrie 1912), unul dintre creatorii biologiei celulare moderne și laureat în 1974 al premiului Nobel pentru ”descoperirile privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”. –

Ziua cercetătorului şi proiectantului din România este marcată, în fiecare an, la 19 noiembrie, dată la care, în anul 1912, se năştea savantul George Emil Palade.

Această zi a fost instituită prin hotărârea de guvern nr. 764/1994, în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1974.

Născut la Iaşi, la 19 noiembrie 1912, George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicină, la Bucureşti, în anul 1936. A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940), iar în 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, se arată în volumul ”Membrii Academiei Române” (2003).

A fost invitat, în anul 1946, ca ”visiting professor” de Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. În 1952 a obţinut cetăţenia americană. Din anul 1972, a fost profesor de biologie celulară la Universitatea Yale din New Haven (Connecticut), unde a condus Departamentul de Biologie Celulară.

A publicat peste 100 de titluri, rezultatele cercetărilor sale regăsindu-se în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte, memorii, publicate în reviste de prestigiu din întreaga lume.

A fost distins cu premii de înalt prestigiu ştiinţific: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970). A fost ales membru al multor asociaţii ştiinţifice şi al multor academii naţionale de ştiinţă. Membru de onoare din străinătate al Academiei Române (31 martie 1975).

Prin descoperirile sale în domeniul biologiei moleculare, s-a afirmat ca deschizător de noi drumuri. În octombrie 1974, Academia Suedeză i-a conferit, alături de Albert Claude şi Cristian de Duve, Premiul Nobel pentru Medicină, cea mai înaltă distincţie ştiinţifică, ”pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.

A fost membru al Academiei de Arte şi Ştiinţe din New York, al Academiei Americane de Ştiinţe. În 1999, a avut loc, la Universitatea din Diego, un simpozion ştiinţific în onoarea sa, cu participare internaţională, ocazie cu care s-a luat decizia ca Universitatea să constituie ”George E. Palade Fellowship Fund”.

Pentru întreaga sa activitate ştiinţifică, în anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan, se arată pe site-ul oficial al Academiei Române, www.acad.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri