Colegiul Medicilor reclamă discrepanţele privind accesul populaţiei la asistenţă medicală şi criza medicilor de familie, criticând şi ”scăderea dramatică” a bugetului pentru medicina de familie

medicii

Colegiul Medicilor din România denunță criza medicilor de familie, spunând că peste zece ani România se va confrunta cu un deficit major de medici de familie. CMR critică ”scăderea dramatică” a alocării bugetare pentru medicina de familie, afirmând că aceste măsuri ”arată o lipsă de viziune şi de interes” pentru gestionarea problemelor sistemului de sănătate din România.

”Colegiul Medicilor din România (CMR) atrage atenţia asupra agravării problemelor din sistemul medical, în condiţiile în care, în ultimele luni, ne-am confruntat cu o serie de aspecte critice – probleme care sunt deja foarte cunoscute de către autorităţi şi care au fost subiectul unor ample dezbateri în spaţiul public, cum sunt: subfinanţarea sistemului de sănătate, personal insuficient, fapt ce conduce la supranormare, burnout şi creşterea riscului de malpraxis, toate acestea afectând direct calitatea actului medical şi, implicit, punând în pericol sănătatea populaţiei generale”, a transmis CMR, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, în ultimele săptămâni, printr-o serie de decizii succesive, nu doar că nu au fost discutate şi identificate soluţii, ci se constată o agravare a situaţiei.

CMR a arătat că, în sănătate, se întâlnesc ”două Românii”, care fac să existe o discrepanţă semnificativă în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale.

”Pe de o parte, există zonele universitare, cu un număr suficient de medici, pentru a acoperi necesităţile populaţiei, iar pe de altă parte, există 26 de judeţe în care sunt doar 1-2 medici, la o mie de locuitori. Această diferenţă uriaşă pune în pericol sănătatea şi viaţa cetăţenilor, din aceste zone defavorizate”, a afirmat sursa citată.

 

Potrivit sursei citate, criza medicilor de familie este profundă, iar numărul localităţilor din România care se confruntă cu o lipsă acută a medicilor de familie este în creştere.

”Această situaţie restricţionează accesul la îngrijirea medicală primară, ceea ce poate avea consecinţe grave pentru sănătatea populaţiei. Mai mult de jumătate dintre cei aproximativ 10.000 de medici de familie din România, aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, au vârsta de peste 60 de ani, ceea ce înseamnă că, peste 10 ani, ne vom confrunta cu un deficit major de medici de familie. În acelaşi timp, intrările în sistem sunt foarte reduse, sub 3%. Situaţia este alarmantă şi necesită măsuri concrete şi coerente, dar şi investiţii în viitorul sistemului medical”, a adăugat Colegiul Medicilor.

Reprezentanţii CMR au arătat că, deşi aceste probleme sunt cunoscute, autorităţile continuă să ia decizii care agravează situaţia.

”Blocarea angajărilor face imposibilă remedierea crizei cu care ne confruntăm în ceea ce priveşte resursa umană din sănătate, în condiţiile în care nici măcar o eventuală disponibilitate a posturilor nu ar rezolva această problemă cronică. Avem exemplul anului trecut, atunci când decizia deblocării posturilor nu a îmbunătăţit situaţia critică din specialităţi precum anestezie şi terapie intensivă, medicină de urgenţă. Şi asta pentru că nu au existat candidaţi pentru aceste posturi. Prin urmare, soluţiile şi, implicit, rezolvarea problemei pot fi identificate doar printr-o politică coerentă, care să cuprindă aspecte complexe”, au explicat aceştia.

Ei au făcut referire şi la ”scăderea dramatică” a bugetului alocat pentru medicina de familie, arătând că, în 2024, bugetul alocat medicilor de familie scade cu aproximativ 25%, faţă de anul precedent.

”Această reducere drastică a resurselor financiare arată incoerenţă în aplicarea strategiilor de atragere a tinerilor medici în specialitate, precum şi a celor de retenţie în zonele deficitare, şi creează dificultăţi în funcţionarea cabinetelor de medicină de familie existente. În acest fel, este pus în pericol accesul populaţiei la asistenţa medicală primară, cu efecte dramatice imediate, dar şi pe termen lung”, a subliniat CMR.

CMR consideră că aceste măsuri ”arată o lipsă de viziune şi de interes” pentru gestionarea problemelor sistemului de sănătate din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *