Un raport al Curții de Conturi aferent perioadei 2014 – 2021 arată gravele nereguli din sistemul sanitar românesc. Acesta are 64 de pagini și a ajuns la Președinție, Parlament, Guvern și Ministerul Sănătății acum două săptămâni.
În documentul citat de Digi24, Curtea de Conturi notează că, în perioada 2014 – 2021, nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, cu două excepții: „Cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență cu 300 paturi Iași amenajarea Institutul Regional de Oncologie cu 300 paturi Iași și a obiectivului de investiții ”Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)” în rețeaua spitalicească publică, în perioada 2014-2021, nu s-a mai construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă”.
Experții notează că s-au dat mulți bani pe studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte, dar acestea nu au fost puse în practică deoarece nu există o politică/strategie de investiții corelată cu studiile/proiectele de realizat.
68 din 368 de spitale funcționează în imobile construite înainte de anul 1900. 46% dintre spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt autorizate ISU. 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire (clasa 1 de risc seismic), mai arată raportul citat de Digi24.
Curtea de Conturi mai amintește faptul că „în România nu există niciun Centru de arși care ar putea trata cazuri foarte grave și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe, ci doar unități funcționale care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate”.
Deși salariile în sistemul sanitar au crescut în medie de 3,06 ori față de 2014 și numărul de medici a crescut, tot există un deficit de cadre. De asemenea, există „diferențe semnificative” ale numărului de medici între regiunile de dezvoltare. Mai mult, nu avem un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.
România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce Grecia (care se situează în fruntea clasamentului) a avut un număr aproape dublu de medici la 100.000 de locuitori, respectiv 610,4.
„La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate; datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
