Academia Română organizează evenimentul „Avram Iancu – 200 de ani de la naștere”, pe 13 ianuarie 2024.
Avram Iancu se individualizează în istoria Transilvaniei. La numai 24 de ani devenise, în acceptul unanim al ardelenilor, „Craiul munților”. Cu el dialogau intelectuali precum Simion Bărnuțiu, Gheorghe Barițiu sau Alexandru Papiu Laurian, care își făceau cunoscută speranța: „Acest tânăr va duce națiunea mai departe”.
După ce satele din Munții Apuseni au fost atacate, Avram Iancu a intervenit și a reușit ca din toamna anului 1848, până în anul 1849, să facă din ținutul Munților Apuseni o „Țară Românească”. A organizat o rezistență împotriva atacurilor maghiare, însă după intervenția trupelor austriece și țariste a fost nevoit să cedeze.
Dezamăgit, s-a retras în liniștea munților ca un rătăcitor prin lume. Și-a găsit obștescul sfârșit la Baia de Criș. A fost înmormântat cu funeralii naționale la 13 septembrie 1872 în Panteonul Moților de la Țebea, lângă „Gorunul lui Horea”. Sute de moți au sosit călări, din Vidra de Sus (locul unde Avram Iancu văzuse lumina zilei), încă din data de 11 septembrie pentru a-l priveghea. Publicația Telegraful român prezenta textul: „Viața lui în totalitatea ei va rămâne o oglindă sinceră a vieții noastre naționale”.
„Numele lui Avram Iancu a devenit în curând un simbol puternic al libertății naționale, încât declararea sa oficială drept Erou al Națiunii Române, în 17 noiembrie 2016, a reprezentat doar validarea unui adevăr incontestabil” spune Preafericirea Sa, Patriarhul Daniel.
