România cheltuie în continuare mai mult decât produce. Sunt cifre îngrijorătoare legate de deficitul din acest an: în primele două luni a urcat la 29 de miliarde de lei, și reprezintă 1,67% din PIB, în creştere accelerată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Premierul Marcel Ciolacu dă însă asigurări că nu vom plăti taxe noi, iar cifrele de acum nu sunt o problemă. Experții susțin însă că statul ar trebui să taie urgent din cheltuieli, dacă vrea să respecte ţinta de deficit asumată.
În primele două luni ale anului, deficitul bugetar a urcat la aproape 29 de miliarde de lei, adică 1,67% din PIB. Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, gaura de la buget a fost de 17 miliarde de lei, repectiv 1,07% din PIB.
Asta în condițiile în care cheltuielile au crescut cu 27%, în timp ce veniturile cu doar 17%.
Veniturile totale au însumat aproape 87 miliarde de lei, iar încasările au fost în special din contribuţii de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii şi accize.
La capitolul cheltuieli, cei mai mulți bani au fost direcționați spre investiții, apoi pentru bunuri și servicii, dar și pentru cheltuieli de personal.
Noile cifre ale deficitului bugetar nu trebuie să îngrijoreze, potrivit premierului. Marcel Ciolacu a precizat că și-a asumat că România se va încadra într-un deficit rezonabil și real pentru a nu produce efecte majore asupra populației. Iar fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, consideră că deficitul crește rezonabil.
MARCEL CIOLACU, premierul României: „Nu este o problemă cu deficitul, au fost niște plăți de la Ministerul Apărării care au venit în lunile ianuarie și februarie. La ANAF și-au făcut planul pentru prima oară în ambele luni, luna februarie e de obicei o lună mai delicată în ceea ce privește colectarea. Haideți să vedem, totuși, un exercițiu pe un trimestru, și să putem vorbi în detaliu. Nu vor fi taxe noi. Aia vă garantez”.
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor, fost ministru al Finanțelor: „Vor fi discuții în noul program de convergență, un program de convergență realist, de ajustare a deficitului bugetar pe următorii ani. Atât timp cât țara va avea deficit pe investiții, în sensul în care investițiile vor fi ca valoare mai mare decât deficitul, eu cred că este un deficit rezonabil și sustenabil. Investițiile au efect de multiplicare și produc venituri în cascadă în anii viitori. Nu e un deficit pe consum”.
Experții sunt însă de altă părere, conform TVRInfo. Statul trebuie să taie urgent din cheltuieli, dacă vrea să respecte ţinta de deficit asumată. Mai ales că eforturile pentru reducerea unui astfel de deficit se pot prelungi și până la 7 ani.
Prof. univ. dr. Radu Ciobanu, economist, (Banii, azi): „Avem un deficit mare pe zona de colectare a TVA, știm de acel „gap” de TVA enorm de 36%, dacă de acolo am putea diminua măcar 5-6%, am rezolva o bună parte din acest deficit.
Mă aștept în 2025 să vină guvernul cu reforme structurale necesare pentru a ține deficitul în frâu. Asta ar însemna și corecția în Codul fiscal, o consolidare fiscală care inevitabil va fi și pe zona de impozite și taxe mai mari și pe de altă parte și o diminuare a creșterii cheltuielilor publice”.
Statul român și-a asumat pentru anul acesta un deficit de 5%. Comisia Europeană a avertizat deja că România se confruntă în continuare cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe.
