A trecut un an de când jurnalistul american Evan Gershkovich a fost reținut în timpul ce realiza un reportaj în Rusia. Cea mai bună speranță a sa de eliberare ar putea fi Vadim Krasikov, care se află într-o închisoare germană, condamnat pentru o execuție ordonată de Kremlin, scrie BBC.
În vara anului 2013, proprietarul unui restaurant din Moscova a fost împușcat în capitala rusă. Un bărbat cu cagulă a sărit de pe bicicletă și și-a împușcat victima de două ori, apoi a fugit.
Șase ani mai târziu, un comandant cecen în exil, Zelimkhan Khangoshvili, a fost ucis într-un parc aglomerat din Berlin în circumstanțe asemănătoare, împușcat de un bărbat pe bicicletă cu un Glock 26 cu amortizor, în plină zi.
Atacatorul a fost arestat după ce a aruncat pistolul și peruca în râul Spree, în apropiere de Reichstag, clădirea care găzduiește parlamentul german.
Asasinului din Berlin i s-a găsit un pașaport cu numele „Vadim Sokolov”, dar autoritățile au concluzionat rapid că acesta nu era numele său.
Bărbatul pe care îl arestaseră era de fapt Vadim Krasikov, un cetățean rus cu legături cu FSB, serviciul de securitate rus – și principalul suspect în cazul asasinatului din 2013 de la Moscova.
Într-un interviu recent cu Tucker Carlson, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a părut să confirme informațiile potrivit cărora țara sa ar fi încercat să obțină eliberarea „patriotului” Krasikov în schimbul jurnalistului american Evan Gershkovich.
Luna aceasta s-a împlinit un an de când Gershkovich, reporter la Wall Street Journal, a fost reținut în Rusia sub acuzația de spionaj, acuzație negată de el, de ziarul său și de guvernul american.
Gershkovich nu este singurul american aflat într-o închisoare rusă a cărui soartă ar putea fi legată de cea a lui Krasikov. Fostul pușcaș marin american Paul Whelan și cetățeanul ruso-american Alsu Kurmasheva sunt, de asemenea, reţinuţi în Rusia, sub acuzații considerate în general ca fiind motivate politic.
Chiar și regretatul opozant rus Alexei Navalny, care ispășea o pedeapsă de 19 ani de închisoare în Rusia, ar fi făcut parte dintr-un schimb în care era implicat Krasikov înainte de a muri, potrivit aliaților săi. După alegerile din Rusia, președintele Putin a declarat că a fost de acord să-l elibereze pe Navalnîi în schimbul „unor persoane” deținute în Occident, însă Casa Albă a declarat că a fost prima dată când a auzit de o astfel de înțelegere.
Dacă prețul președintelui Putin rămâne același, înseamnă că cea mai viabilă modalitate de a asigura eliberarea americanilor reținuți ar fi un schimb complex de prizonieri pentru Krasikov, care ar necesita cooperarea Germaniei, a SUA și a Rusiei.
Politicianul german Roderich Kiesewetter a declarat la BBC că acest acord ar forța Berlinul să se implice în „diplomația ostaticilor”. Atunci de ce pare Putin atât de disperat să îl recupereze pe Krasikov?
Crima sancționată de stat
Primele indicii privind o posibilă implicare a Kremlinului în crima de la Berlin provin din trecutul lui Krasikov – sau mai degrabă din lipsa acestuia.
Documentele obținute de site-ul de investigații Bellingcat arată că acesta era căutat pentru crima din 2013 de la Moscova. Cu toate acestea, doi ani mai târziu, mandatul de arestare a fost retras, iar identitatea „Vadim Krasikov” pare să fi dispărut în eter.
Atunci a apărut „Vadim Sokolov”, în vârstă de 45 de ani. În 2015 a obținut un pașaport și, în 2019, un număr de identificare fiscală.
Un tribunal german a concluzionat că această documentație nu putea fi sancționată decât de Kremlin și, prin urmare, că Vadim Krasikov a avut sprijin de stat pentru crima de la Berlin.
„Autoritățile statului rus i-au ordonat acuzatului să lichideze victima”, a declarat un președinte de tribunal german după ce l-a condamnat pe Krasikov la închisoare pe viață.
Victima sa, Zelimkhan Khangoshvili, a fost comandant al rebelilor ceceni între 2000 și 2004, când Cecenia a dus un război de independență împotriva Rusiei.
Pentru observatorii occidentali, Khangoshvili părea să facă parte dintr-un șir de asasinate ordonate de Moscova împotriva exilaților ceceni din Europa și Orientul Mijlociu.
Kremlinul a negat orchestrarea asasinatului de la Berlin și a respins verdictul împotriva lui Krasikov ca fiind „motivat politic”.
Cu toate acestea, în interviul acordat lui Tucker Carlson, președintele Putin a părut că recunoaște atunci când a spus că se desfăşoară negocieri pentru un schimb care implică un „patriot” rus care a „eliminat un bandit” într-o capitală europeană.
Ulrich Lechte, care face parte din comisia pentru afaceri externe a guvernului german, a declarat pentru BBC că dorința președintelui Putin de a-l recupera pe Krasikov este „o recunoaștere clară a vinovăției și arată cât de lipsită de scrupule și de necontestat a acţionat Rusia în țara noastră”.
Dar Mark Galeotti a declarat că o eventuală tranzacție spune mai mult despre contractul social al Rusiei cu agenții din străinătate decât despre valoarea lui Krasikov în mod individual.
„Aceasta [Rusia] spune ‘uite, dacă vei fi prins, te vom recupera, într-un fel sau altul. S-ar putea să dureze mult timp, dar te vom aduce înapoi’”, a declarat Galeotti. „Acest lucru este foarte important pentru a-i determina pe oameni să se pună în situații potențial foarte periculoase”.
Dar dacă lui Krasikov i se va permite vreodată să se întoarcă în Rusia depinde în cele din urmă de guvernul german.
BBC a abordat trei membri ai comisiei guvernamentale pentru afaceri externe, toți opunându-se eliberării lui Krasikov.
Ulrich Lechte, al cărui Partid Democrat Liber face parte din guvernul cancelarului Olaf Scholz, a insistat că Germania „nu trebuie să facă această favoare Rusiei”.
„Aceasta este un fel de amnistie și trimite semnalul politic că Rusia poate comite alte crime pe teritoriul nostru, criminalii ar fi eliberaţi și astfel crimele vor rămâne nepedepsite”, a declarat Lechte pentru BBC.
„Nu trebuie să se permită ca cetățenii străini să fie arestați în mod arbitrar pentru a se abuza de ei în vederea unui schimb de prizonieri.”
Jürgen Hardt, din partea creștin-democraților, a declarat că „nu a văzut niciun sprijin politic” pentru zvonurile privind schimburi de prizonieri care îl implică pe Krasikov.
Chiar dacă la Berlin ar exista voința politică de a-l elibera pe Krasikov, mecanismele juridice care ar putea face ca acest lucru să se întâmple sunt neclare.
El ar putea fi grațiat de președinte sau deportat pentru a-și ispăși restul pedepsei în Rusia – ceea ce aproape sigur nu s-ar întâmpla în lumina comentariilor lui Putin.
Un exemplu este cel al „Negustorului morţii”, rusul Viktor Bout, traficant de arme eliberat din custodia SUA în cadrul unui schimb de prizonieri cu vedeta americană de baschet Brittney Griner.
Bout a intrat în politică și a câștigat un loc la alegerile locale din Rusia.
Nicola Bier, un avocat german specializat pe extrădări, a declarat pentru BBC că „nu există niciun mecanism legal care să fie cu adevărat conceput pentru această situație specială”, astfel încât orice mișcare ar fi extrem de controversată.
Activistul politic anti-Kremlin Bill Browder întocmește în prezent o listă cu peste 50 de prizonieri ruși din țările occidentale care ar putea fi folosiți ca monedă de schimb pentru a elibera activiștii și jurnaliștii deținuți în Rusia.
Browder speră că acest efort ar putea contribui la eliberarea jurnalistului ruso-britanic Vladimir Kara-Murza, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trădare pentru că s-a pronunțat împotriva războiului din Ucraina, precum și a lui Evan Gershkovich.
După moartea lui Alexei Navalnîi, Browder a declarat că „este clar că și alți ostatici riscă să moară”.
The post Putin îl vrea pe „asasinul pe bicicletă”. Vadim Krasikov, aflat într-o închisoare germană, ar putea fi speranţa jurnalistului american Evan Gershkovich appeared first on tvrinfo.ro.
