Evreii din lumea întreagă sunt în plină sărbătoare. A început Paştele sau Pesah-ul, în limba ebraică, o sărbătoare a primăverii şi a libertăţii.
Cu origini biblice, Pesah simbolizează eliberarea din robia egipteană a fiilor lui Israel. În timpul sărbătorii nu se mănâncă alimente făcute cu drojdie, în amintirea plecării în grabă a evreilor din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească.
Paștele iudaic este celebrat, conform tradiţiei, timp de opt zile şi este una dintre cele mai importante sărbători evreiești.
Acad. Corneliu Sabetay, preşedinte, Comunitatea Evreilor din Craiova: Reprezintă din punct de vedere al însemnătății sale ieșirea din robia egipteană, ziua eliberării.
Mircea Ardeleanu, etnic evreu: Relevă importanța liderului, și anume Moise, cel care a condus poporul evreu din Egipt către Țara Sfântă.
În seara de Seder, prima zi de sărbătoare, de pe masă nu lipsesc mielul, azima nedospită, ouăle fierte, rădăcinile amare şi vinul.
Evreii craioveni și prietenii lor de alte etnii s-au adunat în jurul mesei ca să sărbătorească împreună.
Delia Salom, etnică evreică: Mâncărurile specifice acestei sărbători sunt Matzesu, care este pâinea nedospită, ouăle făcute în foi de ceapă, culoare maro, mielul, care este foarte important.
Și la Iași, ritualul aranjării mesei este respectat cu strictețe.
Seara de Seder stă sub semnul numărului 4, aluzie la cele 4 cuvinte de mântuire, spuse la ieşirea din Egipt. Se beau 4 pahare de vin, se pun 4 întrebări şi se pomenesc 4 fii despre care se vorbeşte în Tora.
Ina Vladvocschi, preşedinta Comunităţii evreilor din Iaşi: Se face o farfurie specială. În centrul ei se află o rădăcină amară, care reprezintă durerea și asuprirea pe care a avut-o poporul evreu în robie. Această rădăcină se înmoaie în apă cu sare, care reprezintă lacrimile evreilor de atunci.
Paștele evreiesc se va încheia anul acesta pe 30 aprilie.
