Unul din 10 nou-născuți din România are o mamă adolescentă. Iar aproape jumătate dintre fetele sub 15 ani, care devin mame în Statele Uniunii Europene, provin din România. Am ajuns aici pentru că ţara noastră are foarte multe zone sărace.
Singura speranţă este în orele de Educaţie pentru sănătate. În acest sens, Ministerul Sănătății vrea să deconteze tratamentele contraceptive, poate chiar şi pentru minore.
Anișoara avea 14 ani când a devenit mamă.
Cum am făcut-o pe ea, mi-au zis să o duc la cămin, să îmi caut de muncă, era primul copil și nu am putut, povestește Anișoara.
Iar 14 ani mai târziu a devenit bunică.
Nu am știut că a rămas însărcinată, i-a plăcut de el, plângeau unul după altul, el e cu 5 ani mai mare decât ea. A mers doar o dată la control și după aia, penultima ultima dată, mai spune Anișoara.
Povestea Anișoarei nu e unică, din păcate.
Ultimele date arată că, în România, 34 de proaspete mămici din 1.000 sunt adolescente.
Un studiu făcut recent de Salvaţi Copiii arată că 80% dintre gravidele minore au între 16 și 17 ani, iar una din 5 mame minore are sub 14 ani.
Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv, Salvaţi Copiii: Sunt fete cu vârste cu o medie a vârstei de 15 ani, trăiesc în familii cu un statut socioeconimic redus. Trăiesc cu o sumă de 95 de lei pe lună, provin din familii cu suport parental redus.
Pentru cele mai multe dintre fetele care au copii, sarcina nu a fost planificată. Iar trei sferturi dintre ele au recunoscut că au devenit mame pentru că nu au folosit metode contraceptive și nu au fost informate. S-a ajuns aici din cauza sărăciei din zonele marginalizate ale României, conform TVRInfo.
Ana Bulai, sociolog: Este nevoie de educație, este nevoie de educație în comunitățile în care nivelul de educație este deja scăzut și nu există resurse din partea acestei comunități să ofere o șansă altfel decât au avut părinții lui. Avem nevoie de acces la contracepție și nu e cazul să ne rușinăm și să cerem acordul părinților pentru a vorbi despre sănătate.
Promisiuni privind orele de Educaţie pentru sănătate în școlile din România au fost multe, dar nimic nu s-a concretizat.
Între timp, un proiect privind compensarea contracepției este pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății, unul similar cu cel prin care au fost compensate vaccinurile.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: O să discutăm în ceea ce privește categoriile eligibile, să avem în vedere ca toate persoanele care ar trebui să beneficieze de un astfel de tratament să poată să o facă. (Inclusiv minore?) O să vedem, la minore e și problema legată de discuția cu părinții acestor minore, pentru că e bine ca tratamentul contraceptiv să fie făcut și cu acordul părinților.
Între 2018 și 2022, în România peste 4.100 de fete minore au devenit mame.
