Lituania se pregătește pentru o posibilă escaladare a tensiunilor cu Belarusul, cel mai mare aliat al Rusiei în Europa, a declarat ministrul său de externe, relatează The Times.
Luna trecută, Belarus a acuzat Lituania că încearcă să țintească capitala sa, Minsk, cu drone de luptă, afirmație respinsă ca fiind absurdă. Acuzația a venit la scurt timp după ce președintele Alexander Lukașenko, dictatorul belarus, a discutat deschis despre un potențial atac asupra istmului Suwalki, o fărâmă de teritoriu de la granița dintre Polonia și Lituania care a fost identificată de analiști ca fiind călcâiul lui Ahile al NATO.
„Auzim astfel de lucruri aproape în fiecare săptămână. Și nu cred că este o coincidență că se întâmplă acum”, a declarat miercuri Gabrielius Landsbergis, ministrul lituanian de externe, în timpul unui interviu acordat publicației The Times, după discuțiile purtate la Londra cu Lordul Cameron of Chipping Norton pe tema războiului din Ucraina.
Landsbergis a declarat că, deși Belarus nu are niciun motiv real pentru a ataca Lituania, direct sau prin intermediul războiului hibrid, acțiunile sale au fost aproape sigur coordonate de Rusia.
„Ei ar putea folosi acest lucru pentru un fel de escaladare. Cred că există un nivel destul de ridicat de coordonare în acest sens. În acest caz, Minsk ar funcționa probabil ca o extensie a Moscovei. Nu este în interesul lor să escaladeze, dar ar putea fi forțați să facă anumite lucruri”, a spus el.
Suwalki
Istmul Suwalki, o porțiune de teren de 60 de mile care traversează atât Polonia, cât și Lituania, separă exclava rusă Kaliningrad de Belarus. În cazul în care ar fi confiscată de Rusia în timpul unui conflict cu NATO, Lituania și statele baltice Estonia și Letonia ar fi private de o legătură terestră cu restul Europei.
În martie, la televiziunea de stat belarusă, Lukașenko a întrebat un comandant militar dacă trupele sale ar putea menține teritoriul în timpul unui conflict armat. „Toate acțiunile au fost planificate, se lucrează la aspectele legate de pregătirea de luptă, iar personalul [militar] este pregătit”, a răspuns comandantul.
Deși Belarus nu a desfășurat trupe în Ucraina, a permis Rusiei să lanseze atacuri cu rachete de pe teritoriul său. Marți, Belarus a organizat exerciții cu rachete și avioane de război capabile să transporte focoase nucleare tactice concepute pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă. Rusia, care a anunțat luni exerciții similare, a desfășurat focoase nucleare în Belarus anul trecut, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Occidentul.
Lituania, cu o populație de numai 2,8 milioane de locuitori, s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei de la invadarea Rusiei în 2022. Landsbergis a salutat apelul președintelui Macron pentru ca NATO să nu excludă trimiterea de trupe în Ucraina.
„Nimic nu ar trebui să fie în afara discuției. Nu cred că am văzut ce este mai rău [în Ucraina]. Situația are un mare potențial de-a se deteriora și mai mult”, a spus el.
Au trecut 20 de ani de când Lituania, care a petrecut peste aproape 50 de ani sub dominație sovietică, a devenit membră a NATO și a Uniunii Europene. Dictatorul Vladimir Putin a acuzat NATO că a pus în aplicare o campanie de expansiune agresivă până la granițele Rusiei, despre care spune că amenință securitatea națională.
Landsbergis a respins argumentul, menționând că Lituania și alte țări din regiune au solicitat să adere la NATO pentru că se temeau de Rusia și au fost nevoite să efectueze reforme pentru a obține statutul de membru.
„NATO este cea care ne menține în siguranță. Fără articolul 5, probabil că ne-am fi confruntat deja cu un fel de agresiune [rusă] sau am fi fost extrem de aproape de așa ceva”, a spus el, referindu-se la angajamentul de apărare colectivă al Alianței.
În afară de amenințarea unei invazii militare directe, Landsbergis a declarat că Lituania se luptă deja cu războiul hibrid al Kremlinului. „Activitatea este în creștere și, în mod evident, este o escaladare și trebuie să fim pregătiți să abordăm acest lucru”, a spus el.
NATO a declarat săptămâna trecută că Lituania și alte șase state membre, inclusiv Marea Britanie și Germania, sunt vizate de activități rusești „maligne”, cum ar fi dezinformarea, sabotajul, actele de violență, interferența cibernetică și electronică și alte operațiuni hibride.
„Există grupuri de persoane care sunt foarte bine coordonate, au sarcini, știu ce fac”, a declarat Landsbergis. „Ei testează societatea. Testează reacțiile militare sau reacțiile serviciilor de informații”.
The post Lituania se teme de un asalt dinspre Belarus dirijat de Putin. „Nu cred că este o coincidență” appeared first on tvrinfo.ro.
